ORAȘUL
În orașe, întotdeauna, ai timp să-ți închipui cum ai fi fără munți.
Străzile se prelungesc într-un fel de cuvinte spuse cu șiretenie, ți se pare deseori că un capăt de stradă este capul unui om, o minte cuprinsă de solitudinea în care apare ceața.
Spectacolul străzii este fascinant! Numai acest spectacol a născut vagabonzii, golanii.
Dar să nu tragem la răspundere toate obiectele!
Pleci întotdeauna pe străzi deoarece ele exprimă o solitudine învinsă, o generozitate care nu-ți pune întrebări, căreia nu trebuie să-i pui întrebări.
Minutele în care rămâi prin parcuri, cu o carte în mâini, nu sunt decât o încercare de constatare a neruperii tale cu bibliotecile – aceste indiscutabile iubiri ale ființei tale.
Strada este o șansă de a scăpa de pereții goi ai blocurilor – aceste monstruozități de beton, un fel de cuști în care ne pierdem tare mult din puterea de a iubi. Blocul este un mod de a deveni pervers și egoist, un semn de nerușinare. Nu discutăm necesitatea lui, ci doar încătușarea zilnică a omului născut, de fapt, altfel, în acel loc, poate pentru alte respirații. Orașul rămâne o oboseală care nu știe să se sfârşească, un fel de comoditate care de fapt ne dezumanizează. Dar nu te poți substitui orașului dacă ești învățat cu lenea și nebunia. Îmi închipui acești oameni plini de probleme, risipiți prin aceste cutii uriașe de beton, ca niște obiecte pierdute.
Femeile au învățat să se dezbrace mai ales în casele cu etaj, precum și să se uite prin uși întredeschise, prin gaura cheii. Oare de ce mirosul WC-urilor din blocuri îți dă senzația că dincolo de perete trăiesc alți viermi?
Magazinele nu-ți spun mai nimic, dar privești curios minuțiozitatea cu care locuitorii aleargă (și aleg) după obiecte pe care le pot îngrămădi în vizuinile de la parter și de la etaj.
Ești sigur că scrii despre oraș și fiindcă deseori îți arată pauperitatea în care o duci, e vorba de bani, desigur.
Pentru că un oraș nu va avea niciodată puterea să învingă inima unui om ca tine, un asemenea hutin și refuzat senectuții.
Piatra Neamț
23 iulie 1980
