Toată lumea este iritată de ceva. Nu are importanță dacă înțelege sau nu, bine că este iritată. Toată lumea își va da votul, sau ar trebui să și-l dea. Aceasta e o vocație istorică a românilor: să-și dea votul fără a ști prea bine ce anume votează. După o vreme vor constata înșelăciunea și vor fi tare cuminți. În anii din urmă, cînd auzeau că Dorin Tudoran sau Doina Cornea fac greva foamei, în semn de protest, îi considerau eroi pur și simplu. Acum, însă, dacă un grup de tineri face greva foamei la Turnul lui Ștefan, în semn de protest față de amenințările neocomunismului, vine „boborul“ să-i linșeze pentru că „nu e frumos“ (cum zicea un burtă-verde vehement și cu foarte multe clase primare), pentru că strică liniștea orașului. Da, „boborul“ care asista indolent în anii din urmă la ținerea a mii de copii în centrul orașului – fie ploaie, fie vînt – pentru a cînta într-o emisiune imbecilă pe primul imbecil al țării, acum face crize de isterie dacă zece tineri protestează pașnic împotriva noilor fețe ale minciunii. Acum, deși grevele și protestele sînt la ordinea zilei, unor oameni (prea multora) le convin numai anumite proteste. Totul e-n ordine pînă protestezi împotriva ideilor fixe care s-au cimentat în capetele unora. Am auzit în ultimul timp foarte mulți oameni care spun tot felul de prostii despre ce se întîmplă în Piața Universității. Nu mai mult decît acum două zile, la o coadă la ziare, trei persoane respectabile și agramate vorbeau cu foc despre cum „și unii din Piatra Neamț s-ar duce, chipurile, în Piața Universității, unde, cică ar fi plătiți“ și „dacă stau în trei schimburi se întorc acasă – adică la Piatra Neamț – cu trei salarii pe săptămînă“… Măi să fie, ce pecingene mai este și prostia! Ceea ce mi se pare scandalos este faptul că astfel de oameni (biete țațe de pîrleaz orășenesc), deși n-au fost la București, cred orice trăsnaie care le este fluturată. Ei cred orice și umflă orice. Ei nu vor pricepe niciodată noblețea acelei formidabile demonstrații împotriva comunismului, ei cumpără poze color cu Petre Roman și Ion Iliescu și probabil că le și pupă din tată-n fiu. Deși comunismul le-a distrus viețile și i-a ținut pe toți în condiția de slugi, un coltuc aruncat în primele luni ale Revoluției li se pare totul. Personal nu pot înțelege încăpățînarea acestor oameni de a refuza să aibă mai multă luciditate. Nici o clipă nu acceptă că se pot și înșela în idolatria lor. Este o stupiditate să te îndrăgostești în felul acesta de politicieni cînd se știe că, din totdeauna, politica s-a făcut în special cu minciună și nu cu bun-simț. Ei nu iubesc adevărul, ei iubesc un președinte, un prim-ministru, cu care, din nefericire, se identifică.
Deși niciunul dintre cei trei candidați la președinție nu merită această cinste, fiecare din alte motive, deși nu avem o Constituție, oamenii se îngrămădesc spre alegeri crezînd că, gata, alegerile rezolvă și stabilitatea țării. Se poate crede că, scriind în acest ton, aș avea ceva cu actualii lideri politici. Ce să am?! Dacă mă deranjează cumplit ceva, atunci mă deranjează demagogia lor, afirmațiile contradictorii pe care le fac și chiar trecutul lor „foarte curat“. Stai și te întrebi, de exemplu, de ce domnul Iliescu, dacă e atît de cinstit și pentru democrație, nu acceptă ca întîlnirea cu „golanii“ să se televizeze în direct? Ce are de ascuns? De ce se teme? Sau dumnealui este de acord doar cu dialogurile care-i convin? De ce afirmă la mitinguri că a împroprietărit țăranii și că a făcut „o adevarată reformă agrară“ cînd se știe că nu este așa, că țăranii nu pot vinde și nici moșteni pămîntul primit? De ce permite să fie susținut de securitate și de cam aceiași miniștri de care era susținut și Ceaușescu? Și cîte nu ar mai fi!
Mărturisesc și aici că nu mă interesează soarta domnilor Iliescu, Rațiu sau Cîmpeanu, ci numai soarta României. Să dea Dumnezeu să nu avem dreptate noi, scepticii, și să fie toți oamenii fericiți!
Și încă un lucru, apropos de supărarea nemțenilor pe cei care „destabilizează“ în Piața Universității: ca și mulți alții, nu văd ce calitate morală avem noi, cei de aici, care am ASISTAT la Revoluție privind-o la TV, să protestăm că tinerii care au luptat în decembrie luptă acum, din nou, exact în aceleași locuri! Nu ne-ar strica mai mult bun-simț!

 

16 mai 1990