10 mai 1988 Bobocule, Nu ți-am scris de mai multe zile. Dacă ai plâns, ai voie să mă și bați (puțin). Voi încerca să mă revanșez căutându-ți și alte daruri prin acest oraș. Probabil că în viața mea există și vor exista mereu oameni cărora simt și voi…
Tag: Piatra Neamt
Inedit
Continue Reading
INEDIT Aurel Dumitrașcu – Scrisori către Bobocilă: „Mă bucură mai mult bucuria celor pe care-i pot bucura decât bucuria mea personală“
P. Neamț, 24 martie 1988 Draga mea, E aproape 10. Ar trebui să fie o alarmă (falsă, firește, nu vin rușii!) în oraș. E cald. O zi de primăvară după care pot izbucni florile. Sunt la muzeu. Am citit mai multe pagini despre muzeele mari ale lumii, despre…
Inedit
Continue Reading
JURNAL INEDIT Aurel Dumitrașcu – „Un oraș nu va avea niciodată puterea să învingă inima unui om ca tine!“
ORAȘUL În orașe, întotdeauna, ai timp să-ți închipui cum ai fi fără munți. Străzile se prelungesc într-un fel de cuvinte spuse cu șiretenie, ți se pare deseori că un capăt de stradă este capul unui om, o minte cuprinsă de solitudinea în care apare ceața. Spectacolul străzii este fascinant!…
Inedit
Continue Reading
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Sorin Grecu: „Sunt bucuros numai atunci când scriu și nu mi-e rușine de ce am scris.“
Borca, 17 dec. ‘80 Te salut, bunul meu Sorin! Am tăcut mult! Pentru că nu mi-e deloc bine! Pentru că mă bat cu prea multe mori de ceară, nesuferite luni, nesuferite impotențe poetice. Și nu mai știu. Îmi mor prieteni vechi, asta mă descumpănește, nu avem replică în…
Inedit
Continue Reading
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Magda Cârneci: „Până la urmă se va constata că nu sunt decât o victimă a stalinismului!“
Borca, 15 august 1988 – Sf. Maria – (se spune) Draga mea, Nu numai când mă simt foarte rău mă gândesc la tine. Ca acum. [Început wertherian, hazos aproape pentru acest sfârșit de veac; și de dinastie, să sperăm!] Traversez o vară absolut rea. În unele zile încă mai…