Sorina Dascălu: Iubea Aurel „mai puțin” din cauza suferinței? Tu, care sufereai la rândul tău, îl puteai iubi „mai puțin” din cauza suferinței? V-a înstrăinat […]
„Iubește și fă ce vrei” (2)
Sorina Dascălu: Spui că Aurel avea nevoie, ca să reziste, de discuții cu sine, de solilocvii, de „dialoguri” cu propriul suflet. Citindu-i scrisorile (mai cu […]
„Iubește și fă ce vrei”
Sorina Dascălu: Fiindcă Fabian a început discuția cu un fragment dintr-o „scrisoare de înțelepciune”, aș reveni puțin la aceste epistole atât de speciale, unice, de […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Păcat că oamenii uită atât de mult din ce învață!“
Sâmbătă, 3 decembrie 1977 Trei ore. Stau până la 11 30. Îi ajut lui Costică să-mi completeze fișa accea a mea, de aseară. Vin spre […]
Inedit Aurel Dumitrașcu: „Întuneric există și-n lumină. Câtă amăgire!“
Joi, 15 decembrie 1977 A nins. Noaptea a nins. Și ninge și-n pleoapele dimineții. E așa frumos! Mă duc la școală. Sunt de serviciu. Joyce. […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu către George Stanca: „Dacă toți ar avea conștiința lui Stoiciu ar fi foarte puțini mulgători în poezia română!“
Borca, 22 aprilie 1982 Bună, dragul meu George! Vin cu întârziere. Am umblat prin păduri și orașe, împrăștiat prin aceleași orezării de cuvinte, […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu către George Stanca: „Va veni o vreme când o haimana va înduioșa un imperiu!“
Borca, 17 martie 1982 Bună, dragul meu George! Vin târziu, după două luni pădurețe, pleoștite spre nu știu ce culoare a nimicniciei. M-am […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Ana Ardeleanu: „Eu regândesc lumea prin fiecare carte!“
Borca, 6 aprilie 1979 Te salut, Ana de la Negru vodă! Mulțumesc pentru cuvinte! Sunt frumoase! Scrii și-mi creezi oarecari probleme la citit. […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Ana Ardeleanu: „Mă bat pentru puritate și îndrăzneală, pentru adevăr. Altfel aș fi mort.“
Borca, 26 febr. ‘79 – pe frig – Bună seara, Ana Vârtei – Ardeleanu! Un nordic îți scrie! Să nu te superi! Acum […]
Inedit Aurel Dumitrașcu: „Îți amintești cu dor profunzimea ochilor Lilianei Cârjă!“
11 ianuarie 1982 E noapte, e foarte târziu și îți amintești cu dor profunzimea ochilor Lilianei Cârjă! În timp ce trupul lui Marilyn rămâne singura […]