INEDIT Aurel Dumitrașcu către Sorin Grecu: „Mai e nevoie de tăcere.“ admin, 13/02/202413/02/2024 Borca, 15 aug.’ 81 Bună, dragul meu! Mai întâi: mă bucur mult pentru că ești student! Și felicitările mele sincere! Să-mi scrii cum a fost. Și la română-franceză (locuri, candidați, ce s-a dat)! M-am întors din Sud! A fost prea cald. N-aveam chef nici de dragoste pe-acolo. Acum caut să recuperez ceea ce-am irosit în nelecturi în iulie. Așa că citesc. Dar numai romane. După „Bat tobele pentru Rancas“ (M. Scorza), „Breviarul“ (M. H. Simionescu), „Însoțitorul” (C. Țoiu), „Strada dughenelor întunecoase“ (Modiano), „În curte la Dionis“ (M. Eliade), acum mai am câteva pagini și termin „Lumea în două zile“ a lui G. Bălăiță. Poezie nu prea citesc! Pentru că nu-mi place nimic de un timp. Aștept cartea Marianei Marin[1]! Știu că e minunată. Și pe a bunului meu Lucian Vasiliu, o aștept de asemenea[2]. Mă bucur că D. R.[3] este șeful Uniunii. Observ că se bucură toți de alegerea lui! Am să-l vizitez prin septembrie, cred. Plăcere, la București, mi-a făcut cunoștință cu N. Breban. Un SCRIITOR! Cred că și anul acesta voi sta tot în munți. Mai am niște probleme. Cu a fată care crede c-a rămas însărcinată din cauză c-am iubit-o eu prea mult. Seamănă cu M. Monroe. Dar sunt probleme ale ei, deocamdată. Eu nu voi căuta niciodată un medic pentru ca o femeie să anuleze viața unui posibil copil. Ceva din mine îmi interzice asta. Desigur nu mă voi căsători niciodată. Am impresia că drama de aici pleacă. Caută să-mi mai spui ce mai e prin Cluj! Ce mai face Axinte[4]?! Că prea tace. Și ceilalți! A mai apărut vreun număr din „Napoca…“[5]?! „Echinox“ – îl primesc de fiecare dată. Îmi închipui c-ai fost și tu în Sud, sau urmează să pleci! Da? Mi-e dor de Ardeal! Cred c-ar trebui să mai vin pe-acolo. Dar mai e nevoie de tăcere. Pentru că-n vara aceasta am cheltuit cei vreo aproape 6 000 pe care i-am avut. Tu ai dus la vreo editură manuscrisul tău? Mai vorbește-mi tu, așa cum îmi și spuneai pe o vedere că o să faci! Vară frumoasă și bucurie! Cu toată prietenia, Aurel Dumitrașcu [1] Probabil volumul „Un război de o sută de ani“, Editura „Albatros“, București, 1981. [2] Probabil volumul „Mona-Monada“, versuri, editura „Junimea“, Iași, 1981. [3] D. R. Popescu. [4] Eugen Axinte (1946 – 2013) Poet, publicist [5] Revista „Napoca Universitară“. Inedit aurel dumitrascubrebaneugen axinteinsotitorulmircea horia simionescumondianoscorzasorin grecutoiu
Inedit Inedit Aurel Dumitrașcu: „Întuneric există și-n lumină. Câtă amăgire!“ 29/07/2023 Joi, 15 decembrie 1977 A nins. Noaptea a nins. Și ninge și-n pleoapele dimineții. E așa frumos! Mă duc la școală. Sunt de serviciu. Joyce. Trei ore. Citesc. Copiii mi-s înnebunitor de dragi. Și Marie e atât de dulce! Sora ei o păpușă de vis. E-n clasa-ntâi. Și ochii copiilor… Read More
Inedit INEDIT Aurel Dumitrașcu – Scrisori provinciale (4) 30/10/202130/10/2021 În „Arhiva Aurel Dumitrașcu“ se păstrează un caiet manuscris de 72 de pagini, intitulat „Scrisori provinciale“. Este vorba, după cum vom vedea, de o serie de aforisme ușor cioraniene, extrase de Aurel Dumitrașcu din vasta corespondență expediată către prietenii săi. Fiecare aforism este datat, ceea ce ne-a arătat că avem… Read More
Inedit INEDIT Aurel Dumitrașcu – COPILĂRIE 01/10/2022 Mic fiind construiam castele de nisip la marginea puhoaielor, visam că-n ele-s numai prinți și frumoase prințese, culegeam flori pentru îmbujorarea amiezilor, eram niște furnici care ațîțau ochiul invitînd la candoare, apoi au mai fost eclipse mama nu mă lăsa să mă înec și nici să zbor ca Icar, fugeam… Read More