P. Neamț, 5 aprilie 1990 Dragul meu, N-a mai rămas mare lucru din epistolierul care eram în anii de sihăstrie în munți! Aici, în oraș, unde nu mai sunt așa însingurat, răspund cu întârziere la scrisori, chiar dacă mi-e dor de anumiți oameni, chiar dacă am destule lucruri…
Tag: jurnal
JURNAL INEDIT Aurel Dumitrascu – „Ce des ai nevoie să-ți reinventezi copilăria!“
– Te-a vizitat G. Dar câte a învăţat de când n-ai mai văzut-o! Mai ales să-și miște bazinul când face dragoste. – Ce plăcere să faci dragoste într-o cameră plină de cărți și reviste risipite! Trupul femeii, ca o lumină nebună, nu întâmplător salvează cinematografia deseori de la mediocritate. Cât…
JURNAL INEDIT Aurel Dumitrașcu – „Îți pierzi cea mai mare parte a tinereții din cauza gafelor!”
RĂZLEȚE (IV) – Cățel s-a însurat. Cu Maricica Maxim. Un mare prieten are altă viață de-acum. Ce alarmant e să-ți vezi aproape toți prietenii cantonându-se într-o comoditate supravegheată! – Cu siguranță că cea mai plăcută parte a anului e sfârșitul verii și primele semne de toamnă. Nu e nici…
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Azi e ziua lui Eminescu. Să tăcem. El ninge. El.“
Duminică, 15 ianuarie 1978 E ziua lui Eminescu. Aș vrea să scriu un poem. Nu scriu. Poate că e totuși mai frumos dacă mă gândesc la el numai. Poemul n-ar fi parcă demn de geniul lui. Mă gândesc la el. Dimineața e liniștită. Am visat-o pe Viorica astă-noapte. Ne…
INEDIT Aurel Dumitrașcu – „Un vis boschian“
Un vis boschian, greu de uitat în zori: singur, noaptea în cimitir, în picioare lângă mormântul lui Petrică Tătaru, prietenul copilăriei tale. Cu piciorul pe marginea mormântului, apăsând ușor noroiul. Și la un moment dat auzi ceva căzând acolo înăuntru, o bufnitură; și gemete. Și în partea dinspre cruce, secțional,…
