11 ianuarie 1982
E noapte, e foarte târziu și îți amintești cu dor profunzimea ochilor Lilianei Cârjă!
În timp ce trupul lui Marilyn rămâne singura planetă pe care n-o suporți moartă, pe care știi totuși că n-o vei întâlni niciodată!
Orice lacrimă e începutul unui pustiu de cenușă! Neplângând e ca și cum ai striga din tot sângele că vrei să trăiești!