Sunt sentimental
pentru că sunt nordic
și vânătorii cred
că sunt cerb cântând
când mă aud
prin pâraie
când mă zăresc
printre turlele ierbii
Duc tot timpul în buzunar
o piatră lucioasă
mirosind a fecioară
când adorm mă păzesc
ploile
deși sunt ocolit de lupi
ca o plăpândă ciudățenie;
în sat
cobor numai seara
ca să-i fac mamei focul în sobă,
după care
mă duc iar prin păduri
ca să-i păzesc pe verii cerbi
când se iubesc
ca să vă spun în fiecare zi
de ce pădurea
e cinstită.
Borca, 7 martie 1978
