– De partea mulțimii lor. umblînd cu mîinile goale și chiar trupul într-o supusă lacrimă ce se oferea gînguritului ruperii De pe acoperișuri ca de […]
Poemele în care nu sunt
— Și mă prezint în zori la poarta unui spital. „Ai și tu o femeie, ai putea fi acasă cu ea!“ îmi spune portarul roșcovan […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Într-o cameră cu pereți obișnuiți…“
Într-o cameră cu pereți obișnuiți cineva bate un copil, îl bate în numele unor cuvinte știrbe rostite într-un exces de neputință îl bate de față […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Hei, vă mai aduceți aminte de mine!“
Hei vă mai aduceți aminte de mine! Bună ziua! Trec și eu prin pămînt vocea însă mi-e deasupra și vă acoperă urechile ca să nu […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „De azi vreau să vă spun sunt bărbat“
De azi vreau să vă spun „sunt bărbat“ uitați ce noduroase mi s-au făcut cuvintele până acum scriam poezii de azi voi scrie capodopere începând […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Ne vom tot îngropa semenii în pământ…“
Ne vom tot îngropa semenii în pământ până pământul va fi alb de oase, trebuie să căutăm altceva trebuie să-ncercăm să ne risipim prin sufletele […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Sunt sentimental…“
Sunt sentimental pentru că sunt nordic și vânătorii cred că sunt cerb cântând când mă aud prin pâraie când mă zăresc printre turlele ierbii Duc […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu – Bunica ta
– Bătrână era cultiva flori la periferia orașului adolescenții le cumpărau și le puneau în părul fecioarelor avea fața plină de linii ca o hartă […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu – PÎNĂ LA URMĂ VA TREBUI SĂ MOR
– Pînă la urmă va trebui să mor. Știu aceasta și plec de la tine în zori Pe străzi cenușa cucerește orașul profetul îmi cere […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu – Nu mă mai duceți la țigănci…
Nu mă mai duceți la țigănci să îmi ghicească viitorul, în seara asta știu și simt că voi muri cu siguranță-n albiile artei. Eu văd […]