Borca, 22 decembrie 1985
Iubitule,
Cum să-ți fi scris în lunile astea îmbulzite spre o aceeași gură de căpcăun?! Am scăpat de fiecare dată, e drept, însă numai tare trist.
N-am reușit să plec de aici și aceasta mă scoate din minți tot mai mult! Nu sunt zei. Sunt numai căscați. Careva se va duce dracului până la urmă!
În munți, din nefericire, seară de seară e întuneric și mă trezesc mereu aplaudând o lampă. Cea mai grandioasă realizare a socialismului!
Mâhnirea mea e strict spirituală. Mă visez tot mai des pe aeroportul Orly.
Cartea mea de la „Cartea Românească“[1] începe așa: „Eu nu vreau să trăiesc. Eu vreau să citesc.“ E un paradox ce mă vorbește corect.
Ninge mărunt în munți. E frig. Sunt obosit. Am 30 de ani și sunt sătul.
După 6 ianuarie vin la București. Pe fondul dorinței mele de a pleca neapărat de aici, brusquement mi-a pierit apetitul de a scrie epistole. A fost un șoc nou în viața mea de EPISTOLAR.
Puținele plecări de aici, cel mai ades nesemnificative, nu mi-au adus liniștea în niciun fel, iar ceea ce s-ar numi neliniște a fost totalmente neconstructiv.
Pe 21 noiembrie am împlinit 30 de ani și e, desigur, o performanță să supraviețuiești atât în tămbălăul actual.
Am continuat să rămân un bun european numai prin lecturi.
Dragul de Luca[2] mi-a îmburghezit mintea cu noi cărți. La ultima mea ducere până-n biblioteca domniei sale, m-am întors cu alte minuni. Am citit „Journal en miettes“ al lui Ionesco. Mă așteptam să întâlnesc un eclectic fanfaron și am dat peste un sceptic amar. Mi-a plăcut naivitatea lui medievală, ceva a la Gioachino da Fiore, dar și tonul biblic, profund, asemănător de asemenea acelor vremuri eretice. La fel, articolele sale publicate în presa franceză după 1960 și adunate într-un volum intitulat „Antidotes“. Un roman amar al lui Maurice Blanchot[3], „L’Arrêt de mort“[4] m-a înduioșat și m-a pus pe gânduri. Cu o plăcere de puști am sfârşit „Insula lui Euthanasius“. Cele aproape 400 de pagini ale cărții lui Eliade se citesc realmente fără să te mai poți opri. Și am avut sentimentul că nu noutățile m-au „prins“, ci tonul de aleasă superioritate culturală, înțeleasă, evident, nu la modul vanitos!
Un prieten maghiar, de ziua mea, mi-a făcut un cadou neverosimil: șapte (7) kilograme de reviste interbelice!
Între ele, patruzeci de numere din „Gândirea“. Ortodoxismul nu e pe structura mea, fascismul îmi repugnă, dar literatura în sine a acestor publicații se citește cu real interes, de parcă am fi în acele vremuri de „dezmăț“ jurnalistic. Luca ar trebui să vină aici, în munți, de Anul Nou, deși mama se simte foarte rău și eu nu-mi pot permite s-o mai încurc cu prietenii mei.
Mulțumesc pentru poeme!
Te invidiez întotdeauna pentru muzica pe care o asculți! Și mie mi-e dor des de Pink[5], de Ted Nugent[6], de Steve Miller[7], de Jannis Joplin, de Hendrix, de Mahavishnu[8], de Emerson și Lake și Palmer, dar… ascult numai clasici și „new music USA“!
Regret că nu am a doua carte a Martei[9] și pentru tine. După ce mi-a trimis-o cu autograf, pe a mea am făcut-o cadou unei nuligeste.
(Pauză). A venit o… nuligestă. E foarte blondă și are cei mai frumoși ochi albaștri mesteceniți din zonă. Se uită pe o revistă din Galia și mă iartă să-ți termin de scris. I l-am pus pe Hrușcă să-i cânte „Florile dalbe“. Da’-i pun și Haciaturian. „Dansul săbiilor“, desigur!
Despre cei din Nemția!
Adrian[10] e la Iași, cu doctorița lui!
Sava[11], rar vizibil, a consimțit să-și facă (termine) liceul. E cel mai bun elev din clasă; minus fizica și aritmetica.
Despre Corbeau[12], nicio veste. Refuz să-l mai văd după reconfirmarea obișnuinței lui meschine de a fura sistematic idei din alții etc. Sub masca prieteniei sale, se ascunde un mare ipocrit, se pare. Dacă mă va enerva, voi pune pe o pagină de revistă, față în față, textele lui și textele altora – ca să se vadă cum este el autor. Sunt rău pentru că țin să rămân curat. Nu vreau să am dreptate, evident, vreau doar să nu fiu una cu rahatul altora!
După 6 ianuarie, deci, sunt în București, vreo săptămână. La aceleași numere de telefon: 75.27.34 – 75.94.16. Poate că ne vedem!
Altfel?!
Sărbători fericite!
LA MULȚI ANI!
Să ai numai bucurie prin POEZIE!
Cu dragoste,
Aurel Dumitrașcu
[1] Este vroba de volumul de poezii „Biblioteca din Nord“, ce urma să apară în 1986 la editura „Cartea Românească“.
[2] Luca Pițu (1947 – 2015) – eseist, publicist și profesor.
[3] Maurice Blanchot (1907 – 2003) – scriitor și filosof.
[4] Roman filosofic publicat în 1948.
[5] Pink Floyd.
[6] Ted Nugent (n. 1948) – chitarist, cântăreț, compozitor și activist american.
[7] Steven Haworth Miller (n. 1943) – cântăreț american.
[8] The Mahavishnu Orchestra – trupă de jazz fusion formată în New York City în 1971.
[9] Probabil se referă la volumul de poezie „Dimineața tinerelor doamne“ publicat de Marta Petreu la editura „Cartea Românească“ în 1983.
[10] Poetul Adrian Alui Gheorghe.
[11] Poetul Nicolae Sava.
[12] Poetul Daniel Corbu.
