9 februarie 1989 Cel mai neparolist individ din câţi cunoști: Adrian Alui Gheorghe. Lipsa sa de respect pentru timpul celuilalt, repetată sistematic, ți se pare o carență crasă de educație elementară. Nu vine absolut niciodată la ora la care spune și este dispus să întârzie cu orele chiar, dacă…
Tag: marta petreu
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Magda Cârneci: „Zilele trecute am primit o scrisoare în care sunt amenințat absolut golănește!“
Piatra Neamț, 7 iunie 1989 Draga mea, Am vrut să scriu în seara aceasta, însă nu am deloc bucurii. Plouă, tună, fulgeră și ar trebui să am ordine în cuvinte. Nu am. În ultimele zile nu a fost altfel. Tu intri vreodată în panică atunci când poemul nu te…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Magda Cârneci: „Uneori numai intoleranța mai poate deratiza câte ceva!“
Borca, 20 februarie 1987 Dragă Magda, Nu țineam să-mi scrii neapărat, dar nu mi-ar fi plăcut să nu-mi fi scris. Găsirea tonului just rămâne, se vede, o problemă pentru toate taberele și indiferent de teritoriile din care „vin“ aceste tabere. Mă gândesc, însă, că nu tonul este important…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Magda Cârneci: „Sunt un om fără dimensiuni, n-am ce pierde!“
Borca, 2 decembrie 1986 Magda, Nu știu dacă e cel mai bun lucru pe care-l fac în dimineața aceasta înghețată, aici, în casa mea din munți, dar m-am tot gândit în ultima vreme să-ți scriu. Așa, pur și simplu. Cum nu am niciun chef să fiu ridicol, am…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David (6): „Sunt rău pentru că țin să rămân curat!“
Borca, 22 decembrie 1985 Iubitule, Cum să-ți fi scris în lunile astea îmbulzite spre o aceeași gură de căpcăun?! Am scăpat de fiecare dată, e drept, însă numai tare trist. N-am reușit să plec de aici și aceasta mă scoate din minți tot mai mult! Nu sunt zei. Sunt…
Mărturii
Aurel Dumitrașcu sub supravegherea Securității (3): „Tovarășu’ Dumitrașcu, ne creează probleme…“
Piatra-Neamț. Hotel „Central“. Noiembrie 1989. O cameră la etaj. Mulți turiști ruși. Boc boc boc în ușă. – Daa! Cine e? Mă îndreptam către ușă să deschid. În papuci și pijamale. – De la recepție! se aude un glas ca prin vată, amortizat de izolarea fonică a spațiului. „De la…