Un om se uita la tine ca la un boier. Cineva făcea pipi pe picioarele unei vaci. Elevii dintr-a șasea B nu știau ce-i un haiduc. Cei de-a șaptea B n-au știut să-ți spună în vreun fel ce e cerul. Ileana B. era dusă la spital. Tudorița era minunată. Ai…
Tag: dan david
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David: „Vocația poetică a lui Dumitrașcu nu mai poate fi pusă niciodată la îndoială! Nici de el însuși.“
1 octombrie 1987 Dragul meu[1], După defilare, cam pe 28 august, mi-ai expediat o scrisoare penibilă, ca să nu zic de prost-gust. Probabil că o aveai în sufletul tău și până la urmă tot trebuia să mi-o trimiți. Sigur, ai libertatea să crezi că toată lumea mimează amărăciunea,…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David: „Sunt profesor (vai!) și mi-e greață să fiu muritor de foame în propria-mi țară.“
8 august 1987 Dragul meu, Îți scriu târziu și fără să-mi cer scuze. Pur și simplu am fost năpădit de tot felul de lucruri care m-au demoralizat ca prieten, ca epistolar. Examenele[1] (toate) din anul V, lucrarea de stat despre Virgil Mazilescu[2], susținerea (la sfârşitul lui iunie, deși…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David (6): „Sunt rău pentru că țin să rămân curat!“
Borca, 22 decembrie 1985 Iubitule, Cum să-ți fi scris în lunile astea îmbulzite spre o aceeași gură de căpcăun?! Am scăpat de fiecare dată, e drept, însă numai tare trist. N-am reușit să plec de aici și aceasta mă scoate din minți tot mai mult! Nu sunt zei. Sunt…
Uncategorized
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David (5): „Aștept o fată cu sâni de basm și șolduri de goeletă!“
Borca, 16 septembrie 1984 Dragul meu, Da, din munți! În primul rând: nu pot pleca spre tine – București acum! Am post, dar se face carte și nu pot să plec din nou imediat. Pe 13, deși am stat toată ziua în Piatra Neamț, cu Radu[1] și Adrian[2],…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David (4): „Suntem prea talentați pentru a ne duce talentul la Muntele de Pietate!“
Borca, 11 martie 1984 Bunul și dragul meu boier, Azi n-am văzut niciun înger beat, așa că-ți scriu, potopind astfel drumul până la tine – unde am să și ajung cândva, poate în cea vară, poate în astă viață. Te îmbrățișez, mai întâi, pentru ultima ta seducătoare harababură[1]! Nu-i…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David (3): „Într-o vreme în care se poartă basc ori nu se poartă nimic, mie mi-e dor de joben!“
Borca, 20 iulie 1983 Bună, dragul meu! Știu că ești un om bun pentru că ești limbut. Și pentru că podul tău cu fân scârţâie uneori din toată cucuta pe care-o îmblânzeşti, numesc limbuția ta cântec. Bărbații îmi scriu în mod obișnuit puțin, ei vor cu orice preț să…
Inedit
INEDIT AUREL DUMITRAȘCU către DAN DAVID (2): „Nu știu de ce mi-au trebuit atât de mulți ani pentru a-mi da seama că numai dragostea merită totul!“.
Borca, 14 martie 1983 Bună, dragul meu! Îți scriu târziu, cu nu știu ce astru rezemat de creierul meu, plictisit și fandosit prin cele lecturi nesfârşite, acrit de consoane, fericit uneori – când mă vizitează T. (adică Tudorița), minunea aceea de paisprezece ani și mai multe miresme (până și…