Skip to content
AUREL DUMITRAȘCU
AUREL DUMITRAȘCU

VIAȚA ȘI OPERA

  • Home
  • BIOGRAFIE
  • POEME ȘI PROZĂ
    • POEME
      • Inedite
      • Din antologii
    • PROZĂ
      • VOLBURICĂ
      • DE CE PRIMĂVERILE NU AU LIMBĂ
  • PUBLICISTICA
    • În „Ceahlăul“
    • În „Dialog“
    • Eseistică
      • Poveștile erotice ale lui Ion Creangă
      • Daniel Turcea sau magia esenţelor
      • Vasile Vlad sau cele 1001 de nopți ale exagerării
      • Generația fără îngeri
    • INTERVIURI
      • „Mizind pe impostori nu facem decît să spunem ceva despre… noi înșine.“
      • „Cei care vorbesc cel mai mult de conștiința că sunt scriitori sunt veleitarii.“
      • „Devenirea unora se oprește odată cu examenul de licență și schimbă biblioteca pe un restaurant.“
      • „Am plecat cu un gust amar, hotărât să nu mă mai întorc niciodată la așa ceva.“
      • „Un om al zilelor noastre nu este în «criză» de probleme indiferent în ce loc există!“
      • „Între cei aleși au apărut și destule «voci» de complezență, voci de umplutură care au încurcat și încărcat planuri editoriale“
      • Ultimul interviu
    • Traduceri
      • PAUL McCARTNEY: ,,Un cîntec poate schimba conștiințele“
      • Scrisoarea deținutului politic Vaclav Havel către Samuel Beckett
      • FRANCESCO ALBERONI – EROTISMUL
      • „James Clavell, valorați 5 milioane de dolari?“
      • Omar Sharif sau singurătatea seducătorului
    • Din manuscrise
      • „Însoțitorul“
      • Neooportunismul la pîrleaz
      • Eminescu
  • JURNAL ȘI CORESPONDENȚĂ
    • Jurnal
      • Carnete maro – Jurnal 1980
      • Carnete maro – Jurnal 1981
    • Corespondență
      • Către Nicolae Steinhardt
      • Către Eugen Barbu
      • Către Geo Dumitrescu
      • Către Mircea Sântimbreanu
      • Către Petre Stoica
      • Către Radu Florescu
      • Către Gheorghe Grigurcu
      • Către Nicolae Sava
      • Către Magda Cîrneci
      • Către Maria Anegroaie
      • Către Emilia Amariei
      • Aurel Dumitrașcu către Dana Pîntea: „Adrian poate că ar fi continuat să scrie ode dacă eu nu l-aș fi ridiculizat cu consecvență în acest sens, ani în șir!“
      • Către Elisabeta Vartic
      • Aurel Dumitrașcu către Adrian Alui Gheorghe: „Amneziile astea ale tale seamănă cu scuipatul!“
      • Către Sorin Roșca
      • Către Gheorghe Simon
      • Către Constantin Preda
      • Către Ion Simuț
      • Către Vasile Gogea
      • Către Emilian Galaicu-Păun
  • MANUSCRISE
  • AMINTIRI
    • D.R. Popescu
    • Radu Florescu
    • Constantin Acosmei
    • Mircea A. Diaconu
    • Ioana Revnic
    • Liviu Ioan Stoiciu
    • Gheorghe Grigurgu
    • Vasile Gogea
    • Radu Dobîndă
    • Dumitru Necșanu
    • Ioana Dinulescu
    • Radu Părpăuţă
    • Dana Pîntea
  • OPINII CRITICE
    • Iulian Costache
    • Nicolae Manolescu
    • Cezar Ivănescu
    • Constanța Buzea
    • Laurențiu Ulici
    • Romul Munteanu
    • Gheorghe Grigurcu
    • Radu G. Țeposu
    • Marin Mincu
    • Alex. Ștefănescu
    • Adrian Alui Gheorghe
    • Augustin Frățilă
    • Ion Zubașcu
    • Costin Tuchilă
    • Val Condurache
    • Niculae Stoian
    • Daniel Corbu
    • Pr. Constantin Necula
    • Clara Margineanu
    • Daniel Cristea Enache
    • Octavian Soviany
    • Mircea A. Diaconu
    • Vasile Spiridon
    • Florea Miu
    • Răzvan Voncu
    • Mircea Bârsilă
    • Antonio Patraș
    • Cristian Livescu
    • Constantin Butunoi
    • Nichita Danilov
    • Liviu Antonesei
    • Lector
    • Victor Felea
    • Gellu Dorian
  • MULTIMEDIA
    • Fotografii
    • Audio
    • Video
    • Arta plastica
    • Dedicatii
      • Oferite
      • Primite
  • VARIA
    • Audițiile muzicale
    • Lecturile
    • Corespondenții
  • TRANSLATED
    • English
    • Magyar
    • Italian
  • DESPRE PROIECT
  • CONTACT
AUREL DUMITRAȘCU
AUREL DUMITRAȘCU

VIAȚA ȘI OPERA

INEDIT AUREL DUMITRAȘCU: „Nu voi abdica pentru că nu pot!“

admin, 28/10/202228/10/2022

Joi, 7 decembrie 1978

 

Același frig turbat.
Copiii nu s-au schimbat. Îi găsesc zi de zi la fel de frumoși, sau chiar mai frumoși.
Doinița. O caut. Râd cu ea. Și cred că știe că țin mult la ea.
Soarele nu poate îndulci frigul tăios.
Muzică.
Masă.
Nicio pasăre.
Poezia se interesează de mine. Simt aceasta.

 

Mă duceam la „Învăţământ politic“.
Poștașul mi-a dat o scrisoare de la Adrian și… o vedere de la ANA BLANDIANA!
Ziua aceasta mi se pare a fi cea mai frumoasă din viața mea.
Să-mi scrie ANA!
Chiar EA!
Nu mi-am închipuit niciodată că va face acest gest.
Am vrut să sărut zăpada.
Și să tac.
M-am gândit la ea.
N-am să uit: pe 7 decembrie 1978 am primit de la ANA BLANDIANA o vedere.
Sunt fericit, nespus de fericit!
Ea, cea mai frumoasă și sensibilă în sufletul meu, tocmai EA!
Poate că-n anii care vin îmi vor scrie și alți mari scriitori, dar ANA cu SCRISOAREA EI (adică vederea) va rămâne prima și cea mai frumoasă. Mă bucur ca un copil. Cum să nu mă bucur?! Cum să nu te bucuri când cea mai adâncă slăbiciune a ta îți scrie?! ANA! Mulțumesc mult ANA! Cuvintele tale-mi dau mare încredere-n poezia mea, în mine! Nu voi abdica pentru că nu pot. Și sper să trăiesc ziua când te voi putea bucura cum ai făcut-o tu în această zi.
Vederea e datată „1 dec. ‘78“
Textul: „Vă mulțumesc pentru felicitarea dvs. primită cu imensă întârziere, dar rămasă la fel de emoționantă.

Ana Blandiana

P.S. Versurile, foarte frumoase, le voi da dlui. Ion Horea de la România literară din a cărei redacție eu nu fac parte. Vă doresc succes. AB.“

Am visat că sunt singur.
Știam că-s fericit!
Că-n munți a venit o scrisoare de la Ana Blandiana! O scrisoare pentru mine.
MULȚUMESC ANA! Să trăiești mult și să rămâi bună!

 

Seara, pe un frig groaznic, am venit acasă.
Mama nu prea s-a bucurat de veste.
Peste un minut, reproșîndu-mi că nu mi-am luat căciulă etc. (ce porcărie!!), m-a enervat cumplit. O clipă mi-a fost frică să nu-mi ies din minți. Mama e bună, dar sufletul ei este lipsit de orice șlefuire. Ea nu m-ar înțelege niciodată.
Sufăr mult ca fiu. Poate și ca poet. Sau mai ales ca poet.
Poate că e bine să nu-mi fac probleme.
Dar ziua aceasta era minunată!
Mama trebuia să fie atentă cu sufletul meu.
Puțin a lipsit să nu dau banii pe foc și să sparg cu furie totul.
Ar fi avut și Borca un nebun.
Imbecili, precizez, are… turmă.

 

ANA, nu te pot uita!
Te iubesc mult, dar tu nu trebuie să te superi pe acest lucru! Mulțumesc pentru rarele tale cuvinte, pentru încrederea dăruită de sufletul tău ales.
În seara aceasta ar trebui să-ți scriu! Vorbesc ca un copil dar, paginilor, nu-i așa că n-o să mă spuneți nimănui?!
Aș vrea să fiu numai copil, să nu îmbătrânesc!
Mi-ar fi silă să fiu bătrân, aș prefera să plec, să nu mai privesc nimic.

 

Nu se putea altfel!
I-am scris Anei Blandiana.
Cu sufletul.
Altfel nu aș putea să-i scriu.
O iubesc mult, ca și-n anii din urmă.
I-am trimis și 6 poezii mai recente. Nu erau poezii slabe.

 

Am citit din Blecher.
M-am culcat gândindu-mă cu iubire la Ana Blandiana.
Eram așa nefericit în zilele acestea și vederea EI m-a făcut să trec în cealaltă extremă, a fericirii.
Și lui Adrian i-am scris, cu dragoste frățească.

Inedit adrian alui gheorgheana blandianaaurel dumitreascuborcaion horearomania literara

Post navigation

Previous post
Next post

Related Posts

Inedit

INEDIT Aurel Dumitrașcu: „A trecut! Dar nu te-ai vindecat de tinerețe!“

09/01/202210/01/2022

21 noiembrie 1981   Îți amintești l’enfance! Totuși nu le semănai celorlalți! Căutai și atunci singurătatea, joaca de unul singur! Umblai noaptea prin podurile caselor vechi de la Ștefănescu, prin beciuri; te târai prin culturile babelor mai mult pentru a-ți demonstra că ele văd rău decât pentru a fura căpșuni,…

Read More
Inedit

Inedit Aurel Dumitrașcu – Jurnalul de la 14 ani (3)

13/01/202515/01/2025

Sâmbătă, 20 iunie   Dimineață am fost la școală după acte. Nu mi le-a dat. Am fost cu Boby la mine și am tăiat niște poze. Seara am ascultat muzică și am citit.   DuminiFcă, 21 iunie   Dimineața am fost la școală și am jucat fotbal. Apoi m-am dus…

Read More
Inedit

INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Plouă și tu știi că ești dintre cei vorbiți cu zeii.“

05/04/2023

Pleci la Pârâul Ungurului. Curînd după aceea, începe să plouă. O ploaie albă, cețoasă, cu scurte iluminări; o îmbălsămare cu răcoare. Te afunzi prin pădure, căutând pâlcurile de fagi, fascinat de strălucirea frunzelor ude; stai la margini de scorburi, minute în șir, îngândurat, într-o liniște aproape mormântală, încât ai sentimentul…

Read More

Aurel Dumitrascu

©2025 AUREL DUMITRAȘCU | WordPress Theme by SuperbThemes