Aurel Dumitrașcu sub supravegherea Securității (5): „Mulțumim din inimă Partidului!“ admin, 01/10/202130/04/2022 În toamna anului 1989, cu doar trei luni înainte de Revoluție, Aurel Dumitrașcu îi scria iubitei sale, referindu-se la prietenul său, Adrian Alui Gheorghe: „(…) poate că ar fi continuat să scrie ode dacă eu nu l-aș fi ridiculizat cu consecvență în acest sens, ani în șir.“ La ce să se fi referit oare răzvrătitul poet din Sabasa? Răspunsul îl găsim cercetînd cu atenție Arhiva Aurel Dumitrașcu, în care, printre multe alte documente inedite, se păstrează și un dosar intitulat sugestiv „Mulțumim din inimă Partidului!“, dosar cuprinzînd o serie de cupuri din presa vremii. Din acest dosar am selectat, pentru deplina lămurire a cititorilor, o serie de „ode“ semnate de prietenii apropiați ai lui Aurel Dumitrașcu: „VĂZDUH CU TREI CULORI E patria durată în cursul vremii, dreaptă această prelungire a sufletului în flori în care îngenunchind îndemnurile spadei a căpătat simbolic văzduhul trei culori Un rîu îi bate pulsul, un munte o înalţă Spre nemurirea clipei în ritmul îndrănzneţ Spre cerul alb de păsări, menit pentru viață Şi ridicat la rangul de cer de Voroneț E patria purtată în braţ de macarale Zidită-n viaducte pornite-n viitor pe-o liră d e granit ecoul taie cale spre chipul ei de mîine, urcînd din tricolor Adrian Alui Gheorghe 1975“ „REVOLUȚIA SE AFLĂ ÎN CURS Lumea nu e gata de vis încă pe stîlpi neoanele se sparg de vînt călătorul care se leapădă de drum își părăsește tălpile și începe să zboare la întîmplare pînă nu se vor umple pumnii deschiși spre luna cu strălucitoare beteală pînă veninul va rîde prin piepturile porumbeilor mai e o zi ca celelalte Revoluția se află în curs. Adrian Alui Gheorghe 1979“ „PE VATRĂ DE OASE ȘI FLORI Ascultă cu urechea pămîntul și vei auzi grîul plesnind pe vatra de oase și flori îngropată, acolo se coace mireasma și lumina soarelui, acolo patria devine perpetuă creștere. Adrian Alui Gheorghe 1979“ „PATRIA NESFÎRȘITĂ Istoria își poartă cămașa de trudă Se poate auzi lumina în munți explodînd Pasăre imensă timpul uită să mai zboare Patria e mîndria de a nu ne ști rătăcind. Peste frunți de Carpați a răsărit un nou crez Și-o altă constelație coboară în noi Un popor se utiă în urmă dorindu-și O lume fără de tranșee și fără mașini de război Și se vrea tot mai limpede totul În ploaia de lumină pulverizînd pe cîmpie Pentru fiecare patria nesfîrșită, rămîne Că patria iată e-această flacără vie. Daniel Corbu 1978“ „PRECUM UN RÎU Ni-i patria un ochi deschis și un izvor de veșnică rodire o mînă vrednică de neînvins și-un mugure ce crește-n nemurire. Sîntem dovada unui timp eroic ce-și crește fiii-n așezare noi sîntem trup luminii pe care-o pasăre călătorește-n zare și spune lumii cum sîntem de neam, de țară și îndemn precum un rîu cu brațele-n amiază lîngă partid cu mintea trează. Gheorghe Simon 1979“ „DOUĂZECI ȘI TREI DE MILIOANE iată voiam să scriu dspre tine patrie și gîndul îmi zboară la prieteni la cei care scot șarjele fierbinți, șarjele de metal, șarjele de pîine, șarjele de cărbune iată, gîndul meu îmi zboară la prietenii care se bucură de împlinirea grîului ce împlinirea strugurilor de brumă de dimineața dimineților noastre patrie nu știu să scriu dspre tine, patrie cum nu știu să scriu despre mama, despre dragostea ei nici un vers deși port sărutarea ei pe frunte, mereu, ca un îndemn la muncă un îndemn spre lumină patrie niciodată nu voi veni în fața ta singur douăzeci și trei de milioane de prieteni sînt cu mine și venim să-ți încredințăm jurămîntul nostru de credință. Nicolae Sava 1979“ „POEM DESPRE OAMENII CANALULUI Despre Canal, inginerii vă vor pune la dispoziție date riguros științifice, dosare și planșe hărți în relief, scheme și cifre matematice complicate, termeni abstracți, date și cifre din nou și rapoarte și procese verbale, o dumbravă de file încopciate și parafate, ștampilate, concise, foarte concrete și cifre din nou cu multe zecimale, rapoarte din nou și cifre din nou, dar în nici una din datele acestea, din cifrele acestor dosare nu zîmbesc prietenii mei, oamenii Canalului din punctul Agigea în nici unul din rapoartele acestea nu se aude un glas de bărbat, de femeie, de om al Canalului, nu se aude respirația lor după muncă, chiotul de victorie și vorbele aruncate din cabinele basculantelor, buldozerelor, excavatoarelor, belazurilor, ladromelor, valelor, macaralelor, vorbele aruncate în necaz și plăcere, în furie și în grabă, înjurăturile și vorbele dulci strecurate prin avalanșa de saluturi seci sau fierbinți nici un hohot de rîs sănătos în aceste rapoarte, nici o lacrimă tîrzie – nimeni să nu creadă că mitul lui Manole e o simplă legendă – de aceea scriu acest poem liber despre oamenii Canalului din punctul Agigea oamenii cu care am scris metafore în pămînt și piatră la țărmul mării, cu care am zîmbit și am rîs în hohote, cu care am înotat în noroi și am mers la cantină cu care am băut un munte de sticle și am fumat un milion de țigări, despre oamenii aceștia cu respect și plăcere, cu sănii și brazi vreau să scriu să se știe că numai ei, OAMENII CANALULUI trăiesc mai adevărat decît toate rapoartele, schemele, cifrele și datele riguros științifice de aceea vă scriu despre oamenii care lucrează în punctul Agigea, cunoscuți și necunoscuți eroi anonimi, prietenii mei de aici și dintotdeauna, vă scriu despre șoferii autobasculantelor de șaișpe tone, despre acei care trec acum pe la DIG ZECE DIG SUD SITORMAN DANA ZERO DIG PATRU SALAND vă scriu despre PAVEL NIȚĂ care a mutat un munte de piatră, de l-ar fi dus în Moldova s-ar fi numit muntele Niță, despre maiștrii VIDINARU PLATON ROISIN CAIBULA și nea SIȘU, despre inginerii MICU MINUȚ TANASA COJOCARU VÎLCEANU MARIN și AIVAS vă scriu și mîna se bucură despre impegați și șefi de coloană IRIMIA DIACONU AHMED TODORIȚA COJOCARAȘU veniți din Moldova, din Neamț, despre ei vă scriu ca despre frații mei mai mari, de șoferi dar din nou să mai scriu, ei mută geografia din loc și se numesc frații CREȚU GHEORGHICA JUNGHIU FEDELEȘ FARCAȘANU CHIRILĂ POPA CAUCA ONU CIOFU BALAN LUNGU MUNTEANU BORSUC NASTASE ATODIRESEI CRISTESCU CHITIC GAVRILOAIA prieteni ai mei și ai tuturor oamenilor, despre ei vă scriu acest poem liber și neîncăpător pentru faptele lor minunate din TRONSON, din pt 3, pt 4, mai drept, pt 1, pt 6, ecluză și alte cote ale conștinței revoluționare, despre acești oameni cu care am desfințat calendarele și orele zilelor, cu care am muncit și am stat la sfat și la vorbă degeaba, cu care-am urît și iubit în taină ploile din Agigea și toate celelalte plăcute ochiului și simțurilor noastre foarte omenești, oameni cu care-am descoperit noi anotimpuri cel al muncii, cu care-am descoperit noi continente, cel al prieteniei, cu care am plîns și-am iubit. Despre Canal, inginerii vă vor pune la dispoziție date riguros științifice, dar despre OAMENI vă va vorbi piatra, pămîntul, – faptele încrustate în ele vor fi pentru totdeauna – așa am gîndit cînd am scris poemul acesta liber cu iubire și patimă, cu sănii și brazi, pentru semenii mei de aici, oamenii Canalului. Nicolae Sava 1982“ Am ales doar cîteva exemple din cele peste 40 de poeme culese de Aurel Dumitrașcu din presa vremii. Pentru aceste „ode“ autorii lor au fost recompensați de mai-marii vremii cu posturi călduțe în presa și în instituțiile locale. Și, mai ales, prin astfel de „ode“ unii dintre prietenii lui Aurel Dumitrașcu s-au calificat pentru cea mai invidiată și temută slujbă a acelor ani: aceea de „turnător al Securității“, recompensat financiar și nu numai. Va urma Exclusiv adrian alui gheorghedaniel corbugheorghe simonnicolae sava
Exclusiv EXCLUSIV: Tudorița Rusu – „Nerostitele. O poveste cu Aurel Dumitrașcu“ (2) 01/10/202101/10/2021 Mi se părea uimitoare magia pe care o crea la fiecare oră, savoarea pe care o aveau numai orele lui. Mi se părea uimitor modul în care ne vorbea despre viața și opera fiecărui scriitor, felul în care ne învăluia cu tot soiul de informații care țineau mai mult de… Read More
Exclusiv EXCLUSIV: Tudorița Rusu – „Nerostitele. O poveste cu Aurel Dumitrașcu“ (1) 24/09/202124/09/2021 Clopoțelul sună începerea orei de Limba și Literatura Română. Eram elevă în clasa a VI-a, puștoaică timidă ce iubea mult tăcerea și contemplația și care doar uneori, la serbările școlare, avea curajul să-și dezvăluie vocea ceva mai cu îndrăzneală, pentru cei ce știau s-o asculte cu sufletul deschis. Clopoțelul sună… Read More
Exclusiv Aurel Dumitrașcu sub supravegherea Securității (7): Sub lupa turnătorului Nicolae Manolescu 08/03/2022 Numeroase documente din Arhivele CNSAS indică faptul că Aurel Dumitrașcu a mai fost urmărit și datorită relațiilor sale cu membri ai „Cenaclului de Luni“, înființat în 1977 și considerat „nucleul bucureștean al poeziei noii generații“. Privit, la acea vreme, ca singurul critic literar care nu făcea concesii ierarhiilor oficiale, Nicolae… Read More