Un om se uita la tine ca la un boier. Cineva făcea pipi pe picioarele unei vaci. Elevii dintr-a șasea B nu știau ce-i un haiduc. Cei de-a șaptea B n-au știut să-ți spună în vreun fel ce e cerul. Ileana B. era dusă la spital. Tudorița era minunată. Ai…
Tag: tudorita
INEDIT Aurel Dumitrașcu – O ZI DIN VIAȚA UNUI OM
El se trezește parcă mai obosit, dar cu multe luminițe prin sufletul său. Nici el nu știe bine! A visat o colegă de la școală. Pe Violeta. Prin ierburi. O dezbrăca și-i săruta trupul. Avea o carne atât de caldă și îmbujorată! El îi face mereu curte. O, dar ei…
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David (5): „Aștept o fată cu sâni de basm și șolduri de goeletă!“
Borca, 16 septembrie 1984 Dragul meu, Da, din munți! În primul rând: nu pot pleca spre tine – București acum! Am post, dar se face carte și nu pot să plec din nou imediat. Pe 13, deși am stat toată ziua în Piatra Neamț, cu Radu[1] și Adrian[2],…
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David (4): „Suntem prea talentați pentru a ne duce talentul la Muntele de Pietate!“
Borca, 11 martie 1984 Bunul și dragul meu boier, Azi n-am văzut niciun înger beat, așa că-ți scriu, potopind astfel drumul până la tine – unde am să și ajung cândva, poate în cea vară, poate în astă viață. Te îmbrățișez, mai întâi, pentru ultima ta seducătoare harababură[1]! Nu-i…
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David (3): „Într-o vreme în care se poartă basc ori nu se poartă nimic, mie mi-e dor de joben!“
Borca, 20 iulie 1983 Bună, dragul meu! Știu că ești un om bun pentru că ești limbut. Și pentru că podul tău cu fân scârţâie uneori din toată cucuta pe care-o îmblânzeşti, numesc limbuția ta cântec. Bărbații îmi scriu în mod obișnuit puțin, ei vor cu orice preț să…
INEDIT AUREL DUMITRAȘCU către DAN DAVID (2): „Nu știu de ce mi-au trebuit atât de mulți ani pentru a-mi da seama că numai dragostea merită totul!“.
Borca, 14 martie 1983 Bună, dragul meu! Îți scriu târziu, cu nu știu ce astru rezemat de creierul meu, plictisit și fandosit prin cele lecturi nesfârşite, acrit de consoane, fericit uneori – când mă vizitează T. (adică Tudorița), minunea aceea de paisprezece ani și mai multe miresme (până și…
INEDIT: Aurel Dumitrașcu către Dan David (1): „Mi-am recitit cărțile și sunt amare, bolnav de amare!“
Borca, 5 noiembrie 1982 Cât duh și câtă scorțișoară, dragul meu! Epistola ta, duhnind a prietenie și râs eretic, mi-a plăcut mult și îți mulțumesc! Limba de tăcere întinsă între timp, domoală, nu s-a vrut nici răspuns întru plictis, nici caravană întru prolalii spăimoase. Dreapta lumină, de care și…
INEDIT Constantin Preda către Aurel Dumitrașcu: „Dacă ajungi la Iași lovește-l cu o floare peste gură pe Emil Brumaru!“
Îți jur pe eșarfa mea peticită că… Zici tu că pădurea începe la două sute de metri de stiloul tău și-ai să te-ntorci târziu cu o pădureancă să-i traduci pasajele religioase ale d-lui Cioran. Și mai zici ceva de Elton John și Octavian Paler. Mai ai pe deasupra și un…
INEDIT Aurel Dumitrașcu – „Cuie bătute pe cruce. Jurnal 1970 – 1982“ (4): „N-am să părăsesc planeta, mamă!“
3 noiembrie ‘82 (dimineața, între 3 și 4) Toate nopțile tale în care ți-e teamă de tine, în care nimic nu reușește să te echilibreze în limpezime și liniște, nopțile în care te trezești pe afară și nu știi când ai plecat, de ce. Apoi luciditatea. Pânzele halucinante ce…
Tudorița Rusu în dialog cu Fabian Anton: „Doar noi am plecat de lângă el. Aurel a rămas mereu!“ (2)
– Știu ce am simțit când am ajuns eu însumi în casa lui de la Sabasa… Totul părea ca într-o vrajă, de parcă pășeai într-un decor special construit pentru… – Pentru el. pentru ca Aurel să poată dăinui acolo… – Exact. Mi-am dat seama că pe Aurel Dumitrașcu nu-l poți…