Borca, 27 noiembrie 1980 Seri pustii, cu oameni șterși ca zidurile bisericilor vechi! Taci! Nu știu de ce taci! Îți scriu ascultând Czeslaw Niemen[1]. Mă simt din nou ca o pădure fără cerbi. Mor oameni buni, unii copii sunt bătuți, indivizi deranjați că nu publică prin reviste încearcă să…
Tag: securitate
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrascu – Scrisori catre Ioana (5): „Sunt așa învățat cu pustiul încât m-am obișnuit să primesc totul cu stoicism“
Borca, 12 noiembrie 1980 Bună, draga mea! Nu știu daca e tocmai bine că-ți scriu azi, sunt foarte supărat, a murit un om. Un om la care țineam mult. Singura rudă la care țineam[1]. Am stat câteva ore în imposibilitatea de a face ceva. Nu știam ce să…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Te-au căutat la școală doi tovarăși de la Securitate.“
9 iunie 1982 Astă-noapte ai visat un urs. Umbla hai-hui prin curte și prin ogrăzile vecine. Înspăimânta oameni. Te-au căutat la școală doi tovarăși de la Securitate. Voiau să te cunoască. S-au arătat amabili și grijulii cu condiția ta. Dacă ar fi venit să-ți pună întrebări din alte motive decât…
Inedit
Inedit Aurel Dumitrașcu – Scrisori către Ioana (1)
Borca, 27 noiembrie 1980 Seri pustii, cu oameni șterși ca zidurile bisericilor vechi! Taci! Nu știu de ce taci!? Îți scriu ascultând Czeslaw Niemen[1]. Mă simt din nou ca o pădure fără cerbi. Mor oameni buni, unii copii sunt bătuți, indivizi deranjați că nu publică prin reviste încearcă…
Exclusiv
Aurel Dumitrașcu sub supravegherea Securității (7): Sub lupa turnătorului Nicolae Manolescu
Numeroase documente din Arhivele CNSAS indică faptul că Aurel Dumitrașcu a mai fost urmărit și datorită relațiilor sale cu membri ai „Cenaclului de Luni“, înființat în 1977 și considerat „nucleul bucureștean al poeziei noii generații“. Privit, la acea vreme, ca singurul critic literar care nu făcea concesii ierarhiilor oficiale, Nicolae…
Exclusiv
Aurel Dumitrașcu sub supravegherea Securității (6): „Fiți pe pace, domnilor, Aurel Dumitrașcu e un bun român, nu o haimana subversivă!“
Aurel știa că este urmărit încă de prin 1979, pe vremea când abia împlinise 24 de ani. Există, în jurnalul și în corespondența sa, numeroase pagini ce dau mărturie în acest sens. Supus presiunilor de tot felul din partea colegilor de cancelarie și falșilor prieteni, la 27 de ani scrie…
Mărturii
Aurel Dumitrașcu sub supravegherea Securității (3): „Tovarășu’ Dumitrașcu, ne creează probleme…“
Piatra-Neamț. Hotel „Central“. Noiembrie 1989. O cameră la etaj. Mulți turiști ruși. Boc boc boc în ușă. – Daa! Cine e? Mă îndreptam către ușă să deschid. În papuci și pijamale. – De la recepție! se aude un glas ca prin vată, amortizat de izolarea fonică a spațiului. „De la…
Mărturii
Aurel Dumitrașcu sub supravegherea Securității (2): „Ceaușescu ăsta m-a omorât!“
Eram câțiva literați amatori în acel oraș, ne adunam la un cenaclu Jean Bart”, un ofițer îl conducea – Lazlo Noel. Acolo ne înghesuiam toți, într-o încăpere din clădirea Consiliului Local sau la Casa Armatei. Se pare că regina mereu absentă, a acelui cenaclu, era Ana Fenoghen, o poetă din…