Borca, 10 dec. 1981 Bună, dragul meu! Vin târziu. E o seară în care ascult muzică folk și acesta nu e un mod de a fi ușuratic. Pentru că această muzică are cel puțin texte excepționale, în general! Emisiunea lui Păunescu! Ieri s-a împlinit un an de când…
Tag: nichita stanescu
O MĂRTURIE: Nichita Stănescu despre prima discuție cu Aurel Dumitrașcu: „Nu mor caii când vor câinii!“
Acum două-trei după-amieze, primesc un telefon de la un necunoscut, care era îngrijorat că aş fi bolnav, care era fericit că m-aş fi însănătoşit, mă rog… Şi-mi spune un lucru care m-a lăsat aşa… nemaipomenit de bucuros. Mi-a spus, zice: „Băi, poete, zice, nu mor caii când vor câinii!“ Şi-mi…
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Jocurile geniului pot fi învățate numai în singurătate deplină!“
Vineri, 27 iunie 1980 La 8 te scoli. Mama s-a dus din nou la prășit. Citești poeme de Nicolae Ioana[1], foarte reci, foarte idolatrizante de singurătate. Dimineață timidă, cu un soare amenințat de nori. Asta e totuși o lună proastă, nu prea-ți merge mintea. S-ar putea să fii și…
INEDIT Constantin Preda către Aurel Dumitrașcu: „Dacă ajungi la Iași lovește-l cu o floare peste gură pe Emil Brumaru!“
Îți jur pe eșarfa mea peticită că… Zici tu că pădurea începe la două sute de metri de stiloul tău și-ai să te-ntorci târziu cu o pădureancă să-i traduci pasajele religioase ale d-lui Cioran. Și mai zici ceva de Elton John și Octavian Paler. Mai ai pe deasupra și un…
Inedit Aurel Dumitrașcu – Scrisori către Ioana (2)
București, 4 ian. 1982 Bună, Ioana! Iată, din București! După atâtea zile nepetrecute cu tine. Petrecute cu nimeni! Acum două zile am venit. Grăbit! Dornic să umblu pe străzi, printre acești oameni care nu mă cunosc și pe care nu-i cunosc! Pentru că eu m-am simțit foarte rău…
Inedit Aurel Dumitrașcu: „Erau multe mere putrede prin patrie cândva!“
Cândva spuneai că între oameni nu există decât diferențe de posturi. Trebuie spus: diferențe de posturi și de conștiință. Aseară ai avut o discuție cu un așa-zis activist de partid. Geană îl cheamă. Știai că e un semi-idiot dogmatizat. De fapt e un idiot. De ce idiot? În acea oră…
Inedit Aurel Dumitrașcu: „Nichita fascina și bolnav!“
Această zi de vineri avea să rămână de neuitat. Elena Ștefoi v-a dus la Nichita Stănescu acasă (str. Amzei nr. 7-9, intrarea C, et. 4, ap. 16). A fost ceva cu totul emoționant! Nu-l mai văzuseşi niciodată în realitate. V-a deschis o femeie foarte tânără și exagerat de frumoasă, soția…
INEDIT Nichita Stănescu către Aurel Dumitrașcu: „Îți mulțumesc pentru «stolul de mere». Fii atent, Adam a pățit-o numai pentru unul singur!“
În ultima zi a unui noiembrie 1981, Aurel Dumitrașcu va trimite din munți, din Sabasa, un colet către bunul său prieten, marele Nichita Stănescu. Un colet cu un conținut ceva mai straniu, un colet plin cu mere. Va nota gestul în jurnalul său: „Luni. Un pachet cu mere pentru Nichita…
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Nichita Stănescu: „V-am iubit întotdeauna mult pentru că ați „întins coarda“ mai departe decât credeau suspicioșii!“
Bună seara, domnule Nichita Simt nevoia să vă scriu, să vorbesc cu dumneavoastră. Ascultând Stravinsky, acum „Sonata pentru două piane“ – una dintre cele mai profunde din câte s-au compus vreodată. V-am sunat nu de mult pentru că eram neliniștit, pentru că doream să vă găsesc și să vă…
INEDIT Aurel Dumitrașcu – O poveste cu Nichita Stănescu
31 martie 1982 E-n 31 martie. Domnul Nichita Stănescu împlinește 49 de ani. Seara, după 19 (venind de la Poiana Teiului; mai întâi, cu o remorcă, până la Farcașa; apoi, cu un camion, până la Pârâul Pintei; de acolo ai venit pe jos, era-ntuneric când ai trecut Rateșul), l-ai…