Mi-a spus mama Să nu-l las pe fratele meu În nopțile senine singur. Am uitat o dată și A țesut toate stelele Cu amintirile mele. […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu – COPILĂRIE
Mic fiind construiam castele de nisip la marginea puhoaielor, visam că-n ele-s numai prinți și frumoase prințese, culegeam flori pentru îmbujorarea amiezilor, eram niște furnici […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu – Mama e țărancă
Mama e țărancă Așa Ca toți oamenii Vara mă duc la mare Și eu Slujind poezia cu mâner De purpură și de nuferi Pe țărm […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Mama… Are ceva de martir chiar și-n trăsăturile feței, o neîmpăcare și o resemnare în același timp!“
Mama, într-o cumplită tristețe, deși Petru-Ciprian are momente de irezistibilă hârjoană cu noi și cu el însuși. Nu mai poate mânca orice. Se simte slăbită. […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu – MAMA
Mama și-a strîns capul între bătăturile palmelor și lacrimile-i curg gânditoare pe bărbie „E bolnav… e bolnav…“ murmură ea și în jur umbrele serii putrezesc […]