Borca, 28 dec. 1980 Bună, Ioana! Fusesem derutat, la început, de tăcerea ta. Pentru că abia pe 22 decembrie a ajuns plicul tău aici. Și pe 23 l-am primit. Ai scris pe 16, l-ai pus la poștă pe 18. A fost un mic chin pentru mine. Pentru că…
Tag: lucian vasiliu
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrascu – Scrisori catre Ioana (5): „Sunt așa învățat cu pustiul încât m-am obișnuit să primesc totul cu stoicism“
Borca, 12 noiembrie 1980 Bună, draga mea! Nu știu daca e tocmai bine că-ți scriu azi, sunt foarte supărat, a murit un om. Un om la care țineam mult. Singura rudă la care țineam[1]. Am stat câteva ore în imposibilitatea de a face ceva. Nu știam ce să…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu – Scrisori către Ioana (4): „Singurătatea este mai profundă chiar și decât Maramureșul.“
Borca, 4 nov. `80 Bună, draga mea! În dimineața aceasta am primit cuvintele tale. Le-am aşteptat mult! Mi-amintesc un vers excepțional din Vasile Vlad[1]: „Așteptarea: suflet cu cocorii pe drum“. Dar îți scriu imediat dintr-un motiv care, vei vedea, e normal să mă doară: nu pot veni la…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrascu catre Sorin Grecu: „Amintirea cea mai plăcută rămâne seara în care Elena Ștefoi m-a dus acasă la Nichita Stănescu“
Borca, 10 dec. 1981 Bună, dragul meu! Vin târziu. E o seară în care ascult muzică folk și acesta nu e un mod de a fi ușuratic. Pentru că această muzică are cel puțin texte excepționale, în general! Emisiunea lui Păunescu! Ieri s-a împlinit un an de când…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Geo Dumitrescu: „Nu pot pricepe cum de uită tot mai mulți ce e omul, în favoarea banilor!“
Borca, 5 Ian. 1980 Bună ziua, Geo Dumitrescu! Nu v-am scris din vară, de prin august! Deși fiecare scrisoare pe care v-am scris-o era o mâhnire învinsă. S-ar putea ca atunci când ne pierdem patetismul să devenim de o muțenie stoică, sau de o imbecilitate deprimantă. Cred, totuși,…
Inedit
AUREL DUMITRAȘCU – JURNAL NECENZURAT: „Când cineva îți închide ușa, nu se mai sună o dată!“
9 februarie 1989 Cel mai neparolist individ din câţi cunoști: Adrian Alui Gheorghe. Lipsa sa de respect pentru timpul celuilalt, repetată sistematic, ți se pare o carență crasă de educație elementară. Nu vine absolut niciodată la ora la care spune și este dispus să întârzie cu orele chiar, dacă…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu – Scrisori către Ioana: „Să pleci, să pleci, vorbă de muritor.“
Borca, 27 sept. 1980 Bună seara, Ioana! Închipuie-ți niște munți sub ploaie, întunericul întins în jur ca o poveste tristă, apoi o casă cu mulți copaci în jur, un om. Un om într-o cameră în care există o cumplită dezordine, dar dezordine numai printre cărți, reviste, discuri, manuscrise….
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Plouă și te simți ca un împărat iubit de pământeni.“
Un om se uita la tine ca la un boier. Cineva făcea pipi pe picioarele unei vaci. Elevii dintr-a șasea B nu știau ce-i un haiduc. Cei de-a șaptea B n-au știut să-ți spună în vreun fel ce e cerul. Ileana B. era dusă la spital. Tudorița era minunată. Ai…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu – O ZI DIN VIAȚA UNUI OM
El se trezește parcă mai obosit, dar cu multe luminițe prin sufletul său. Nici el nu știe bine! A visat o colegă de la școală. Pe Violeta. Prin ierburi. O dezbrăca și-i săruta trupul. Avea o carne atât de caldă și îmbujorată! El îi face mereu curte. O, dar ei…
Inedit
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David (3): „Într-o vreme în care se poartă basc ori nu se poartă nimic, mie mi-e dor de joben!“
Borca, 20 iulie 1983 Bună, dragul meu! Știu că ești un om bun pentru că ești limbut. Și pentru că podul tău cu fân scârţâie uneori din toată cucuta pe care-o îmblânzeşti, numesc limbuția ta cântec. Bărbații îmi scriu în mod obișnuit puțin, ei vor cu orice preț să…