Mintea ți se umple uneori cu o amintire infantilă. O iarnă cu zăpadă pe sfârşite, era-n 1959 cu siguranță. Aveai patru ani. Erai la un unchi de-al tău. El avea o cățea. Bătrână. Ți-o amintești: era de o culoare roșie spălăcită, cu părul mai scurt pe anumite porțiuni, o cățea…
Tag: carnete maro
Inedit
Continue Reading
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „A murit singurul om care bănuise, când încă erai un puști, că «te vei face» scriitor.“
15 oct. 1980 Ion Loghin se simte foarte rău, pare a fi aproape de moarte. Când erai puști, când făceai toate drăciile posibile, omul acesta spunea că „ai să ajungi scriitor“. „Ca Ion Creangă“ – mai spunea el. Ceva se adeverește! Se duc bătrânii… Acest om a presimțit realitatea…
Inedit
Continue Reading
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „A trecut! Dar nu te-ai vindecat de tinerețe!“
21 noiembrie 1981 Îți amintești l’enfance! Totuși nu le semănai celorlalți! Căutai și atunci singurătatea, joaca de unul singur! Umblai noaptea prin podurile caselor vechi de la Ștefănescu, prin beciuri; te târai prin culturile babelor mai mult pentru a-ți demonstra că ele văd rău decât pentru a fura căpșuni,…
Eseu
Continue Reading
MIRCEA A. DIACONU – VOCEA DIN MUNŢI A LUI AUREL DUMITRAŞCU
Pe 21 mai, 1989, într-unul din „carnetele” sale „maro”, Aurel Dumitraşcu nota: „Din Bucureşti, în aprilie, cînd ai stat o săptămînă şi la Spitalul Fundeni, îţi aminteşti numai trei lucruri. O întrebare a unui medic: La ce faceţi alergie? / Răspunsul tău: La ideologii! / Apoi vocea tandră şi complice…