Conjugând biografia interioară cu o orgolioasă retorică a sincerității poezia lui Aurel Dumitrașcu se prezintă drept procesul unei trudnice și nu arar amare căutări de sine. Dacă primul său volum – „Furtunile memoriei“ (Albatros, 1984) se deschidea cu motto-ul elocvent: „Nu știu alții cum sunt…“, în cea de a doua…
Category: Mărturii
MĂRTURII: „Aurel Dumitrașcu a impresionat așa cum cade prima zăpadă“
CENACLUL REVISTEI «LUCEAFĂRUL» – A XXXIX-A ȘEDINȚĂ Debutul ședinței l-au constituit lecturile lui Ion Scorobete și Dinu Constantin, ambii începători, primul scriind o poezie „palidă și desuetă“, iar al doilea una care „nu corespunde cu ceea ce îndeobște se înțelege prin poezie“, după cum l-a caracterizat Dan Cristea. În…
„Iubește și fă ce vrei” (3)
Sorina Dascălu: Iubea Aurel „mai puțin” din cauza suferinței? Tu, care sufereai la rândul tău, îl puteai iubi „mai puțin” din cauza suferinței? V-a înstrăinat unul de altul suferința sau v-a apropiat și mai mult? Tudorița Rusu: Cu siguranță Aurel nu putea să iubească mai puțin, mai ales în suferință….
„Iubește și fă ce vrei” (2)
Sorina Dascălu: Spui că Aurel avea nevoie, ca să reziste, de discuții cu sine, de solilocvii, de „dialoguri” cu propriul suflet. Citindu-i scrisorile (mai cu seamă pe acelea „de înțelepciune”) îl simțeai cum, avându-te pe tine în fața lui, de fapt nu te vedea, întorcându-se asupra lui însuși, ca și…
„Iubește și fă ce vrei”
Sorina Dascălu: Fiindcă Fabian a început discuția cu un fragment dintr-o „scrisoare de înțelepciune”, aș reveni puțin la aceste epistole atât de speciale, unice, de altfel, în istoria literaturii române – în sensul că niciodată la noi niciun alt om de cultură, îndrăgostit fiind, nu a încercat să o ajute…
Dumitru Chioaru: „Aurel Dumitrașcu – rar mi-a fost dat să întâlnesc un poet de asemenea talent şi caracter“
Rar mi-a fost dat să întâlnesc un poet de asemenea talent şi caracter. Şi ce tristeţe să scriu despre el la trecut! Aurel Dumitraşcu a murit în anul I — cum îmi scria imediat după 22 Decembrie 1989 — de libertate. A iubit Libertatea, ca şi Poezia (sinonime pentru Poetul…
MĂRTURII Gheorghe Simon – Aurel
Clar și răspicat precum o dimineață, la Sabasa, neiertător cu lichelele, incomod pentru cei căldicei, prea intransigent cu sine, pentru a sucomba în moralist de ocazie, prea trist, pentru a avea timp de risipit, Aurel se dăruia fără ezitare tuturor celor care îl căutau și nu se grăbea decît pentru…
Aurel Dumitrașcu sub supravegherea Securității (3): „Tovarășu’ Dumitrașcu, ne creează probleme…“
Piatra-Neamț. Hotel „Central“. Noiembrie 1989. O cameră la etaj. Mulți turiști ruși. Boc boc boc în ușă. – Daa! Cine e? Mă îndreptam către ușă să deschid. În papuci și pijamale. – De la recepție! se aude un glas ca prin vată, amortizat de izolarea fonică a spațiului. „De la…
Aurel Dumitrașcu sub supravegherea Securității (2): „Ceaușescu ăsta m-a omorât!“
Eram câțiva literați amatori în acel oraș, ne adunam la un cenaclu Jean Bart”, un ofițer îl conducea – Lazlo Noel. Acolo ne înghesuiam toți, într-o încăpere din clădirea Consiliului Local sau la Casa Armatei. Se pare că regina mereu absentă, a acelui cenaclu, era Ana Fenoghen, o poetă din…
Aurel Dumitrașcu sub supravegherea Securității (1): „Un Poet și doi Securiști“
Aurel Dumitrașcu ar fi împlinit în aceste zile 37 de ani. Când îl felicitam la telefon pentru un nou grupaj apărut în vreo revistă literară, îmi răspundea evaziv: „Bătrâne, întâi să murim!“ Și a murit. Într-un spital din București, de o boală incurabilă, în brațele logodnicei lui, după ce, din…