Borca, 19 octombrie 1985
Dragul meu,
Vestea ieșirii tale cu carte[1] – în sfârșit, slavă Domnului! – este una din bucuriile aparte și rare de care am avut parte în ultimul timp! Mă bucur într-un mod aparte, sincer, pentru că meritai o primă carte de mulți ani, pentru că ești un poet bun și pentru că eu țin la Tine. Trebuia să se-ntâmple și acest lucru, trebuia să ai și tu parte de această bucurie, de această… viață.
Constatam eu cumva că ești cu o carte la „Junimea“, tocmai fusesem la Piatra Neamț și răsfoisem întâmplător câteva planuri, revenit aici doream să-ți scriu, să-ți spun că mă bucur. Eu n-am văzut planul de la „Cartea Românească“, așa că vestea[2] pe care mi-o dai e nouă – însă nu știu dacă trebuie să mă bucur! Acum zece zile, dacă nu mai mult de zece zile, am vorbit cu domnul Bălăiță[3] la telefon, într-o seară. Mi-a spus că sunt în plan, desigur, dar că încă n-a venit aprobat de la Consiliul Culturii și că să mai aștept, să nu mă duc acum la București – ceea ce am și făcut. Era-n concediu, lucra, m-a întrebat ce-i cu serviciul meu, s-a oferit să insiste și el pentru scoaterea mea de aici. Acum, cu câți „prieteni“ am eu la Consiliul Culturii, mă aștept la orice. De fapt: dacă sunt trecut în acel plan, dacă acel plan s-a difuzat centrelor de librărie înseamnă că e aprobat de Consiliul Culturii, că e valabil?!? Spune-mi și mie! Sigur, nu-mi doresc nimic altceva decât să-mi pot scoate în ’86 a doua carte, însă nu mă pot bucura de o veste dacă nu văd eu cu ochii mei, dacă nu mi se spune direct de la sursă.
Ai grijă, să-ți faci o carte bună! Nu accepta „ideea“ „Junimii“ cu texte patriotice în față; chiar dacă nu e altă cale, pune texte „neutre“, fără nici un ditiramb, fără osanale! Nu trebuie să pălăvrăgim ceea ce iubim oricum! Îmi închipui că ai nenumărate texte și că poți merge pe un anumit ton doar – e important la prima carte. Oricum, evită orice text în care te îndulcești! Alege textele expresive, dă-le o anumită fluență (prin așezare) în carte și folosește orice diplomație pentru a-ți construi ieșirea în lume după cum gândești tu și mai puțin după directivele șchioape ale editurii!
Încă o dată: mă bucur foarte mult pentru că ieși cu carte! Te îmbrățișez pentru victoria aceasta!
Am vrut să merg la Iași dar am rămas la Piatra Neamț. Trei zile. Cu iubita mea Maria. Cu Adrian[4] și cu Radu[5]. Adrian e nemulțumit de compania[6] din culegerea[7] în care abia va respira. Radu e mâhnit chiar dacă nu prea recunoaște. Era prea sigur de el și siguranța lui se baza totuși pe prea puține… capodopere. Peste două zile ar urma să plece la București cu inima la control.
A nins pe vârfuri. E rece. Am o bucurie, totuși: în casă e cald, focul trosnește în sobă și-mi dă un profund sentiment de liniște, de siguranță și împăcare chiar.
LA MULȚI ANI! – pentru cei 32 împliniți!
În aceste zile încerc să mai tai ce pot prin manuscrisul pentru „Cartea Românească“ și să-l pun într-o ordine convenabilă!
Și citesc! Acum aștept și o fată. Ieri era foarte frumoasă. Poate că așa va fi și azi!
Bucurie și căldură!
Al tău, cu toată prietenia,
Aurel Dumitrașcu
[1] Este vorba de volumul „Poeme introductive“ publicat de editura „Junimea“ în 1986.
[2] Se referă la publicarea volumului „Biblioteca din Nord“ la editura „Cartea Românească“, în 1986.
[3] George Bălăiță (1935 – 2017) – romancier.
[4] Adrian Alui Gheorghe (n. 1958) – poet, editor și om politic.
[5] Radu Florescu (n. 1961) – poet.
[6] Adrian Alui Gheorghe publica împreună cu Radu Andriescu, Maria Baciu, Ştefan Bratosin şi Ion Cârnu.
[7] Volumul colectiv „Solstiţii – 5 poeţi“ de editura „Junimea“ din Iași în 1985.
