Borca, 24 august 1984
Bună, dragul meu!
Îți scriu tîrziu, răspunzînd astfel epistolei tale din 7 iulie. Atunci eram plecat la Iași, examenele mele din vară fiind pe 16 și respectiv 20 iulie. Le-am luat, desigur, mai ales că unul era cel mai frumos și greu din anul II: Istoria filozofiei. Mi-a pus 9. Mai avusesem și slava veche – 8! De acolo am plecat în Sud, ca de obicei. M-am întors în munți la începutul lui august.
Mai întîi, cred că nu faci bine amînînd să dai examene la filologie. Știi de ce?! Pentru că ai intra sigur și-apoi nici nu e dificil. În anul în care am dat eu, nici măcar nu umblasem prin manualele cerute, am dat la insistențele prietenilor mei ieșeni care considerau că voi intra sigur fiindcă aș fi foarte citit. Anul acesta, de exemplu, la f. f. erau 3 pe loc, ceea ce era excelent! Trebuia să dai, zic eu! Pe mine nu m-a mulțumit niciodată condiția autodidactului. Nu cred că învăț ceva nou la facultate, dar mi se întîmplă ceva deosebit de benefic: mi se face ordine în haosul de cunoștințe pe care le am! Nici eu nu mai am aptitudini de școlar, dar la filologie poți să faci mereu pe deșteptu’ cu lecturile întinse pe care le ai (dacă le ai). Deci…
Ascult „Beatles“ la ora aceasta! Am adus două L.P.-uri cu acești muzicieni care au rămas tare dragi nevoii mele de lume și bucurie! De fapt, în august fiind întotdeauna sărac – citesc mult și ascult și mai mult. Îmi trec zilele și cu o studentă cu nume de regină suedeză, trăncănind și-n engleză. De Tudorița[1] am divorțat recent! Aveam sentimentul că-mi ratez zilele tot așteptînd-o. Pînă acum: nicio reacție din partea ei. Rămîne de neuitat, de neuitat! Dar prea trăiesc nenorocit ca să mai pot fi și răbdător ca un bou, pînă la capăt!
Pe la începutul lui iulie, după ce Gabriela Negreanu[2] îmi comunicase că nu mai există nicio șansă ca biata mea carte să intre-n tipografie – evenimentele! – și după ce le scrisesem despre această bucurie unor oameni care țin la mine (Paler[3], D.R.-ul[4], Ion Gheorghe[5]), – Ion Gheorghe mi-a dat o telegramă că a vorbit (Liviu Călin[6] din Consiliul culturii nu voia să pună viza!) și că se rezolvă, iar D.R.-ul mi-a comunicat că e-n tipografie cartea. Danilov[7] îmi spusese că Paler se ridicase-n ședința Uniunii și ceruse rezolvarea tămbălăului disgrațios cu cartea mea.
Cu Sântimbreanu[8] – sunt un nesuferit pentru dumnealui! În principiu n-am procedat bine, mai ales că eu n-am cu nimeni nimic, dar vorba domnului Bălăiță[9]: trebuia să fie și cineva care să mă ajute, care să fie de partea mea!
În București am aflat că totuși cartea nu era în tipografie. Domnul Paler îmi dăduse o întîlnire. N-am mai ajuns. D.R.-ul, enervat că fusese mintit că volumul meu e-n tipografie și astfel la revedere mă mințise pe mine, m-a luat în mașina dumisale și m-a dus la Consiliul Culturii, la unul dintre directorii generali, Radu Constantinescu[10]. Lucrurile s-au rezolvat repede. Sper ca-n septembrie să-ți pot trimite un exemplar. Dar pînă nu văd, nu mai cred!
La București am stat cu prietenii obișnuiți, cu alții. La întoarcerea din Deltă, retrăit o zi minunată cu Dora[11] lui Nichita, Petre Stoica[12], Augustin Frățilă[13] și prieteni sîrbi ai lui Nichita (Adam Puslojic[14], Miodrag Bulatovic[15] – „Cocoșul roșu zboară spre cer“[16], etc.). Dora ar trebui să vină prin munți. O aștept cu dragoste.
La începutul lui septembrie voi merge din nou pînă la București pentru a-i duce domnului Bălăiță manuscrisul unei cărți pentru 1986. Sper să nu mai am probleme precum cu „Divina“… O bucurie mare este apariția cărții[17] lui Sava[18]. Mi-a adus-o recent! O găsesc minunată, în ciuda lirismului excesiv uneori! Deci, încă e victorie a tinerilor nemțeni. Mai zilele din urmă a venit și Adrian Alui Gheorghe[19] pe la mine. Radu Florescu[20] e aici, acasă deci, de o săptămînă. Ne vedem zilnic. E un poet foarte bun. Chiar i-am citit, cu Adrian, niște texte și ne-a încîntat!
Am o corespondență interesantă cu incomodul Gh. Grigurcu[21], un solidar cu noi!
Dar, dincolo de toate acestea, augustul e bleg și amar, aberant: a murit dragul de Virgil Mazilescu[22]! Cum să mă obișnuiesc cu o asemenea porcărie?! Petre Stoica îmi zisese că Virgil a înnebunit și că nu se mai poate vorbi cu el! Dar de moartea?! Am petrecut destule zile și nopți și-n compania lui, că să nu mai spun că e unul din poeții foarte dragi sufletului meu, poezia lui rămînînd mereu stranie și inimitabilă (ca și a lui Ion Mircea[23]!). Mi-l amintesc într-o noapte, în Ferentari, la Radu G. Țeposu[24], plîngînd și zicîndu-ne că suntem niște tâmpiți, că noi nu putem iubi pur – cum pretindea că o face el! Sau seara cînd jucam fotbal cu el, cu Groșan[25], Radu Călin Cristea[26], Gusti Frățilă la lumina unor ferestre! Sau la Casa Pogor, plîngînd de emoție în timp ce asculta „Să mori în limba ta“ a lui Grigore Vieru[27]! Și hoinărelile pe stăzi! Și, mereu, poezia lui! Sunt tare amărît din acest motiv. Eram în Piatra Neamț, la o ședință, și Radu m-a așteptat afară să-mi comunice nenorocirea. N-am putut să mai fac nimic o vreme, contrariat și siluit! Nu știu cum voi putea să mă obișnuiesc cu o asemenea aberație!?!
Altceva?! Citesc mult. Mi-a plăcut cartea[28] lui Buzura[29] tare mult! Am citit și Ileana Vulpescu[30] („Candidații la fericire“[31] – inegală), Nicolae Iliescu[32] (un prieten textualist, un bun!)[33], Miguel de Unamuno[34] (eseuri), jurnalul[35] lui N. D. Cocea[36], „Al treilea val“[37] – pe sărite! Etc. Poate reușesc să citesc și cărămida[38] lui Breban[39]!
Mai scrie-mi tu!
Bucurie și liniște! Și poezie!
Sper că vei ieși într-adevăr și tu la „Junimea“! Să insiști!
Te îmbrățișez!
Aurel Dumitrașcu
[1] Tudorița Gavril (n. 1969) – fostă elevă a lui Aurel Dumitrașcu.
[2] Gabriela Negreanu (1947 – 1995) – poetă, eseistă și redactor de carte. Pe numele său real Gabriela Vasilache.
[3] Octavian Paler (1926 – 2007) – scriitor, jurnalist, editorialist și om politic.
[4] Dumitru Radu Popescu (1935 – 2023) – scriitor, prozator, dramaturg, scenarist de film, membru titular al Academiei Române.
[5] Ion Gheorghe (1935 – 2021) – poet.
[6] Liviu Călin (1930 – 1994) – poet, critic și istoric literar.
[7] Nichita Danilov (n. 1952) – poet, scriitor, publicist și om politic.
[8] Mircea Sântimbreanu (1926 – 1999) – scriitor, publicist, scenarist, producător de film și director al editurii Albatros.
[9] George Bălăiță (1935 – 2017) – romancier.
[10] Radu Constantinescu – director adjunct în Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.
[11] Tudoriţa Tărâţă (n. 1960) – ultima soție a lui Nichita Stănescu.
[12] Petre Stoica (1931 – 2009) – poet, traducător, publicist, colecționar de presă și bibliofil.
[13] Augustin Frățilă (1953 – 2010) – poet, editor si publicist.
[14] Adam Puslojić (1943 – 2022) – poet și traducător.
[15] Miodrag Bulatović (1930 – 1991) – scriitor.
[16] „Cocoșul roșu zboară spre cer“ – roman de Miodrag Bulatović, publicat de editura „Univers“ în 1978.
[17] „Fericit precum mirele“ – volum publicat de editura „Junimea“ în 1983.
[18] Nicolae Sava (n. 1950) – poet.
[19] Adrian Alui Gheorghe (n. 1958) – poet, editor și publicist.
[20] Radu Florescu (n. 1961) – poet.
[21] Gheorghe Grigurcu (n. 1936) – critic literar și scriitor.
[22] Virgil Mazilescu (1942 – 1984) – eseist, poet și traducător.
[23] Ion Mircea (n. 1947) – poet și scriitor.
[24] Radu G. Țeposu (1954 – 1999) – critic literar, eseist și cronicar literar.
[25] Ioan Groșan (n. 1954) – prozator.
[26] Radu Călin Cristea (1955 – 2020) – critic literar, scriitor, eseist și jurnalist.
[27] Grigore Vieru (1935 – 2009) – poet.
[28] „Refugii“ – roman publicat de editura „Cartea Românească“ în 1984.
[29] Augustin Buzura (1938 – 2017) – psihiatru, prozator și eseist. Membru titular al Academiei Române.
[30] Ileana Vulpescu (1932 – 2021) – filoloagă, lexicografă, prozatoare, romancieră și traducătoare.
[31] „Candidații la fericire“ – roman publicat de editura „Cartea Românească“ în 1983.
[32] Nicolae Iliescu (1956 – 2024) – scriitor și publicist.
[33] Este vorba de volumul de proza scurtă „Departe, pe jos…“ publicat de editura „Cartea Românească“ în 1983.
[34] Miguel de Unamuno (1864 – 1936) – prozator, filozof, profesor, eseist, poet și dramaturg.
[35] „Jurnal“ – volum publicat în colecția „Mica bibliotecă de istorie“ de editura „Politică“ în 1970.
[36] Nicolae D. Cocea (1880 – 1949) – avocat, scriitor, jurnalist, publicist român, om politic.
[37] „Al treilea val“ – volum semnat de Alvin Toffler și publicat în colecția „Idei contemporane“ de editura „Politică“ în 1983.
[38] „Drumul la zid“ – roman publicat de editura „Cartea Românească“ în 1984.
[39] Nicolae Alexandru Breban (n. 1934) – scriitor, publicist, romancier, eseist și dramaturg.
