Borca, 29 aprilie ’84
Bună, dragule!
Îți răspund la epistola din 30 martie, venită târziu, e drept, dar binevenită. În primele zile din aprilie am plecat la Iași. Sesiune. Am dat cinci din cele șapte examene câte am pe an. Le-am luat pe toate, descongestionându-mi vara. Cred că fac toată chestia asta (filologia) din… orgoliul de a avea orgoliu. Ba chiar, la examene, țin ca la unele să fiu bun, cel mai bun. La unele și sunt – teoria literaturii, istoria literaturii. Mai am de dat filozofia și slava veche.
La Iași era cald, reconfortant. Aici, în schimb, e nins și e foarte rece. Vreme infectă. Stau în casă, ascult muzică, citesc (acum Wittgenstein[1] – din „Tractatus logico-philosophicus“; îl găsesc deosebit de profund!), scriu scrisori.
Și când te gândești că la Iași mă duceam zilnic cu Luca (Pițu)[2] să privim magnoliile înflorite! Zilele cu Luca, Lucian[3] și ceilalți mi-au priit. Și ulcerul mi-a mai trecut. Mai țin cont de regim, totuși! Mă simt rău deseori. Poate voi supraviețui.
Asta ar fi! Sunt anunțat cu cartea în buletinul 2 / ’84 al Centralei editoriale, deci pentru acest trimestru. O supra-comisie (anul Congresului, deh!) va reciti manuscrisul. Doamna Gabriela Negreanu[4], bolnavă, mi-a comunicat telefonic că a venit confirmarea pentru tipărire. Habar n-am cum va fi. Sper să nu-mi scoată (acei tovarăși) și „textele rele“ care au mai rămas!
Doamna Gabriela e o dulce, evident. Mi-e foarte dragă și-mi amintește mereu de Nastasia Kinski[5] din „Tess“[6]. E cea mai plăcută femeie din toată Casa Scânteii! Lasă-mă să cânt la enșpe… triști!
Îmi pare rău pentru tot ceea ce nu ți se întâmplă benefic! Am avut și am încredere în tine și până la urmă nu se poate să nu ieși și tu cu carte. E preferabil, însă, să nu prinzi o vreme editorială
ca cea de acum, când totul se răstălmăcește abuziv! Vorba lui Evgheni Șvarț[7]: „Suntem atât de fericiți că nici nu ne vine să credem!“ Țin să rămân curat și bun. Că-s și intolerant deseori, asta nu-i rău. Cinstea implică întotdeauna și o anumită doză de intoleranță. E și o chestiune de igienă.
Cred că dac-ar veni mai curând căldura, toate mi s-ar părea mai ușor suportabile. Aș pleca undeva să nu mai îndur umilința frigului. Îmi pare rău că atâta viață mi se risipește prin ciuda întru frig. Prezența Tudoriței[8] continuă să fie cea mai aleasă bucurie a mea aici. Dacă auzi că m-au legat, să știi că din cauza ei!
Îmi pare rău că nu prea apar cronici la cartea lui Daniel[9]. Ulici[10], cel puțin, a pălăvrăgit doar în „R. L.“[11], fără ca să spună ceva. În „Convorbiri“ va scrie Lucian. Ceilalți s-au abținut. Și cartea lui nu-i slabă, e doar incompletă, forfecată de funcționarii care controlează editurile! Să sperăm că la a doua nu va mai fi tot așa! Dacă, vorba mamei, va mai fi lume!
Îți doresc bucurie și liniște! Și succes la „Junimea“! Poate va ieși și Adrian[12]!
Mai scrie-mi! Eu-s cam împrăștiat acum!
Al tău, mereu,
Aurel Dumitrașcu
[1] Ludwig Josef Johann Wittgenstein (1889 – 1951) – filosof.
[2] Luca Pițu (1947 – 2015) – eseist, publicist și profesor.
[3] Lucian Vasiliu (n. 1954) – poet și editor.
[4] Gabriela Negreanu (1947 – 1995) – poetă, eseistă și redactor de carte. Pe numele său real Gabriela Vasilache.
[5] Nastassja Aglaia Kinski (n. 1961) – actriță și model.
[6] „Tess“ – film lansat în 1979 în regia lui Roman Polanski. Adaptare după un roman de Thomas Hardy.
[7] Evgheni Lvovici Șvarț (1896 – 1958) – scriitor și dramaturg.
[8] Tudorița Gavril (n. 1969) – fostă elevă a lui Aurel Dumitrașcu.
[9] Daniel Corbu (n. 1956) – poet și eseist.
[10] Laurențiu Ulici (1943 – 2000) – critic literar și om politic.
[11] Vezi articolul „Întâmplări în provincie“ publicat de Laurențiu Ulici în „România literară“ nr. 16 din 19 aprilie 1984.
[12] Adrian Alui Gheorghe (n. 1958) – poet, editor și om politic.
