Borca, 18 aug.’81
Bună, dragul meu!
M-am întors din Sud! Citesc, nu am timp de altceva luna asta. Trebuie să recuperez ceea ce-n iulie am vânturat pe plaje, prin Deltă sau prin București.
Așa că, am citit mai multe romane (Scorza[1], M. H. Simionescu[2] – „Breviariul“, C. Țoiu[3] – „Însoțitorul“, G. Bălăiță[4] – „Lumea în două zile“, P. Modiano[5] – „Strada dughenelor întunecoase“ și M. Eliade „În curte la Dionis“, (din) carnetele lui Leonardo da Vinci, texte de Heraclit[6] și materialiștii greci primi, texte de J. Richard Bloch[7] (în franceză) și multe reviste literare sau ne-, franțuzești, vechi și mai noi. Și altele.
Scriu.
Mă simt bine-n răcoarea munților.
Îmi ești dator cu o scrisoare, eu sunt cel care ți-a scris ultima oară!
De fapt, rostul acestei epistole e altul: vrea să-ți spun c-am fost încântat de reportajul tău despre Ipotești[8] – și toți cei care l-au citit erau încântați!
Stima și bucuria mea!
Numai bine! Și lucruri bune!
Al tău,
Aurel Dumitrașcu
[1] Manuel Scorza (1928 – 1983) – important romancier, poet și activist.
[2] Mircea Horia Simionescu (1928 – 2011) – prozator, publicist și eseist.
[3] Constantin Țoiu (1923 – 2012) – romancier, eseist și traducător.
[4] George Bălăiță (1935 – 2017) – romancier.
[5] Patrick Modiano (n. 1945) – scriitor. Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.
[6] Heraclit din Efes (535 î.Hr. – d. anii 470 î.Hr) – filosof grec.
[7] Jean-Richard Bloch (1884 – 1947) – scriitor și filozof politic.
[8] Se referă la articolul „Cînd trece luna pe la Ipoteşti, nu-i tristă?“ publicat de Gellu Dorian în revista „Flacăra“ nr. 32 din 6 august 1981, pg. 7.
