BORCA, 15 febr. ’81
Bună, dragul meu!
M-am săturat de iarna asta ca de o crimă! E motivul pentru care uneori îmi pierd și promptitudinea de a răspunde la timp scrisorilor prietenilor. Mă vei înțelege și nu te vei supăra!
Sunt și descumpănit de ceva. Adrian[1] a descoperit (!) ceva care m-a mâhnit și uluit: cică o parte din „Căderea“ (poemul mult citat și lăudat de Manolescu) lui Mircea Cărtărescu ar fi copiată cuvânt cu cuvânt din „Tristam Shandy“ a lui Laurence Sterne[2]. Este uluitor! Îmi pot pierde toată stima pentru Mircea. Eu nu suport sub nicio formă cleptomanii.
În legătură cu afirmațiile lui Manolescu[3]: el nici nu putea să nu afirme că Mircea C. este un poet „ieșit din comun“. Vorba lui Liviu Stoiciu[4], e puțin deranjantă atitudinea excesiv de laudativă a lui Manolescu doar pentru cei de la „Cenaclul de luni“. Parcă n-ar mai fi alți poeți în România. Desigur, eu cred în băieții de la „Cenaclul de luni“, pe unii îi cunosc. Dar există și lucruri care devin deranjante atunci când se exagerează!
Joi mă duc la Piatra Neamț. O seară de poezie, organizată de ziarul județean. Adrian l-a găsit pe Dumitru Chioaru[5] (echinoxistul). El ne căuta pe noi. Mi-e dor de ei. Vorbesc prea mult singur. Cred, așa cum spunea și Edgar Wind[6], că există și o anticameră a poetului, adică un timp când nu are nevoie de singurătate. Atunci trebuie să plec. Sau să nu fiu lăsat singur.
Intenționam să reparticip la examen la filologie, în vară. Constat că numai de învățat nu am chef. Mă adăpostesc în lecturi, poate prea prețioase, dar vreau să mă pun la punct cu cât mai multe lucruri care țin de artă.
Mă preocupă numai poezia, practic. Dar sunt interesante și „teoretizările“ aplicate ale altora. Maurice Blanchot[7], Georges Poulet[8], George Henderson[9] și Edgar Wind. Lecturi oarecum dificile, dar pline de revelații. Poezie citesc tot timpul. Deși cu reținere. Mă feresc să rețin ceva din cineva. E greu drumul meu. Dar sper să rămân eu. Mi se pare o condiție esențială atunci când scrii. Chiar cu riscul de a mai și dezamăgi.
N-am citit almanahul „Tribuna“[10] nici acum. N-a avut cine să mi-l trimită. La Piatra Neamț nu s-a adus niciun exemplar, se pare.
De multe zile nu mă gândesc decât la un poem amplu, de câteva sute de versuri, îl am în mine, sper să vină curând ziua în care să-l pot pune pe hârtie. Se cheamă „Divina paradoxalia“. Încerc să cred că poate fi cel mai bun lucru pe care-l voi scrie la vârsta aceasta.
Am citit „Hipermateria“[11] Magdalenei Ghica[12] (Adrian spune că e o compilație!!), mi s-a părut viguroasă, dar ca la … „Cenaclul de luni“. În ultimul „Echinox“: un excelent poem de acest grozav Ion Mureșan[13], „Izgonirea din poezie“.
E o duminică pustită de frig și gânduri.
Deci, închei! Mai scrie-mi tu!
Și toate cele bune!
Al tău,
Aurel Dumitrașcu
[1] Adrian Alui Gheorghe (n. 1958) – poet, editor și om politic.
[2] Laurence Sterne (1713 – 1768) – scriitor și vicar anglican.
[3] Nicolae Manolescu (1939 – 2024) – critic și istoric literar, cronicar literar și profesor universitar, membru titular al Academiei Române. Pe numele său real Nicolae Apolzan.
[4] Liviu Ioan Stoiciu (n. 1950) – poet, prozator și scriitor.
[5] Dumitru Chioaru (n. 1957) – poet. Redactor al revistei „Echinox“.
[6] Edgar Marcel Wind (1900 – 1971) – istoric de artă.
[7] Maurice Blanchot (1907 – 2003) – scriitor.
[8] Georges Poulet (1902 – 1991) – critic literar.
[9] Probabil George D. S. Henderson (n. 1931) – istoric de artă.
[10] În almanahul „Tribuna 1981“, pg. 72, se publică răspunsurile lui Aurel Dumitrașcu la cele 3 întrebări ale „Anchetei Tribunei“ împreună cu poemele „Macrantropie“ și „Dimitrie Stelaru“.
[11] Volum de poeme apărut la editura „Cartea românească“ în 1980.
[12] Magda Cârneci (n. 1955) – poetă, critic de artă și publicistă. A mai semnat și cu pseudonimul Magdalena Ghica.
[13] Ion Mureșan (n. 1955) – poet și publicist.
