Skip to content
AUREL DUMITRAȘCU
AUREL DUMITRAȘCU

VIAȚA ȘI OPERA

  • Home
  • BIOGRAFIE
  • POEME ȘI PROZĂ
    • POEME
      • Inedite
      • Din antologii
    • PROZĂ
      • VOLBURICĂ
      • DE CE PRIMĂVERILE NU AU LIMBĂ
      • UN CAZ DE MUTILARE
  • PUBLICISTICA
    • În „Ceahlăul“
    • În „Dialog“
    • Eseistică
      • Poveștile erotice ale lui Ion Creangă
      • Daniel Turcea sau magia esenţelor
      • Vasile Vlad sau cele 1001 de nopți ale exagerării
      • Generația fără îngeri
    • INTERVIURI
      • „Mizind pe impostori nu facem decît să spunem ceva despre… noi înșine.“
      • „Cei care vorbesc cel mai mult de conștiința că sunt scriitori sunt veleitarii.“
      • „Devenirea unora se oprește odată cu examenul de licență și schimbă biblioteca pe un restaurant.“
      • „Am plecat cu un gust amar, hotărât să nu mă mai întorc niciodată la așa ceva.“
      • „Un om al zilelor noastre nu este în «criză» de probleme indiferent în ce loc există!“
      • „Între cei aleși au apărut și destule «voci» de complezență, voci de umplutură care au încurcat și încărcat planuri editoriale“
      • Ultimul interviu
    • Traduceri
      • PAUL McCARTNEY: ,,Un cîntec poate schimba conștiințele“
      • Scrisoarea deținutului politic Vaclav Havel către Samuel Beckett
      • FRANCESCO ALBERONI – EROTISMUL
      • „James Clavell, valorați 5 milioane de dolari?“
      • Omar Sharif sau singurătatea seducătorului
    • Din manuscrise
      • REVISTELE ILUSTRATE ȘI MODESTIA
      • „Însoțitorul“
      • Neooportunismul la pîrleaz
      • Eminescu
  • JURNAL ȘI CORESPONDENȚĂ
    • Jurnal
      • Carnete maro – Jurnal 1980
      • Carnete maro – Jurnal 1981
    • Corespondență
      • Către Nicolae Steinhardt
      • Către Eugen Barbu
      • Către Geo Dumitrescu
      • Către Mircea Sântimbreanu
      • Către Petre Stoica
      • Către Radu Florescu
      • Către Gheorghe Grigurcu
      • Către Nicolae Sava
      • Către Magda Cîrneci
      • Către Emilia Amariei
      • Către Maria Anegroaie
      • Aurel Dumitrașcu către Dana Pîntea: „Adrian poate că ar fi continuat să scrie ode dacă eu nu l-aș fi ridiculizat cu consecvență în acest sens, ani în șir!“
      • Către Elisabeta Vartic
      • Aurel Dumitrașcu către Adrian Alui Gheorghe: „Amneziile astea ale tale seamănă cu scuipatul!“
      • Către Sorin Roșca
      • Către Gheorghe Simon
      • Către Constantin Preda
      • Către Ion Simuț
      • Către Vasile Gogea
      • Către Emilian Galaicu-Păun
  • MANUSCRISE
    • IARNA LEGATĂ LA OCHI – SCRISORI PROVINCIALE
    • CARNETE MARO – JURNAL
      • MANUSCRISE INEDITE
      • MANUSCRISE PUBLICATE
  • AMINTIRI
    • D.R. Popescu
    • Radu Florescu
    • Constantin Acosmei
    • Mircea A. Diaconu
    • Ioana Revnic
    • Liviu Ioan Stoiciu
    • Gheorghe Grigurgu
    • Vasile Gogea
    • Radu Dobîndă
    • Dumitru Necșanu
    • Ioana Dinulescu
    • Radu Părpăuţă
    • Dana Pîntea
  • OPINII CRITICE
    • Iulian Costache
    • Nicolae Manolescu
    • Cezar Ivănescu
    • Constanța Buzea
    • Laurențiu Ulici
    • Romul Munteanu
    • Gheorghe Grigurcu
    • Radu G. Țeposu
    • Marin Mincu
    • Alex. Ștefănescu
    • Adrian Alui Gheorghe
    • Augustin Frățilă
    • Ion Zubașcu
    • Costin Tuchilă
    • Val Condurache
    • Niculae Stoian
    • Daniel Corbu
    • Pr. Constantin Necula
    • Clara Margineanu
    • Daniel Cristea Enache
    • Octavian Soviany
    • Mircea A. Diaconu
    • Vasile Spiridon
    • Florea Miu
    • Răzvan Voncu
    • Mircea Bârsilă
    • Antonio Patraș
    • Cristian Livescu
    • Constantin Butunoi
    • Nichita Danilov
    • Liviu Antonesei
    • Lector
    • Victor Felea
    • Gellu Dorian
  • MULTIMEDIA
    • Fotografii
    • Audio
    • Video
    • Arta plastica
    • Dedicatii
      • Oferite
      • Primite
  • VARIA
    • Audițiile muzicale
    • Lecturile
    • Corespondenții
  • TRANSLATED
    • English
    • Magyar
    • Italian
  • DESPRE PROIECT
  • CONTACT
AUREL DUMITRAȘCU
AUREL DUMITRAȘCU

VIAȚA ȘI OPERA

JURNAL INEDIT Aurel Dumitrașcu – „Un oraș nu va avea niciodată puterea să învingă inima unui om ca tine!“

admin, 02/01/202602/01/2026

ORAȘUL

 

În orașe, întotdeauna, ai timp să-ți închipui cum ai fi fără munți. Străzile se prelungesc într-un fel de cuvinte spuse cu șiretenie, ți se pare deseori că un capăt de stradă este capul unui om, o minte cuprinsă de solitudinea în care apare ceața. Spectacolul străzii este fascinant! Numai acest spectacol a născut vagabonzii, golanii. Dar să nu tragem la răspundere toate obiectele!
Pleci întotdeauna pe străzi fiindcă ele exprimă o solitudine învinsă, o generozitate care nu-ți pune întrebări, căreia nu trebuie să-i pui întrebări.

 

Minutele în care rămîi prin parcuri, cu o carte în mîini, nu sunt decît o încercare de constatare a neruperii tale cu bibliotecile – aceste indiscutabile iubiri ale ființei tale.

 

Strada este o șansă de a scăpa de pereții goi ai blocurilor – aceste monstruozități de beton, un fel de cuști în care se pierde tare mult din puterea de a iubi. Blocul este un mod de a deveni pervers și egoist, un semn de nerușinare. Nu discutăm necesitatea lui, ci doar încătușarea zilnică a omului născut, de fapt, altfel, în alt loc, poate pentru alte respirații. Orașul rămîne o oboseală care nu știe să se sfîrșească, un fel de comoditate care de fapt ne dezumanizează. Dar nu te poți substitui orașului dacă ești învățat cu lenea și nebunia. Îmi închipui acești oameni plini de probleme, risipiți, prin aceste uriașe cutii de beton, ca niște obiecte pierdute.
Femeile au învățat să se dezbrace mai ales în casele cu etaj, precum și să se uite prin uși întredeschise, prin gaura cheii. Oare de ce mirosul w.c.-urilor din blocuri îți dă senzația că dincolo de perete trăiesc alți viermi?
Magazinele nu-ți spun mai nimic, dar privești curios minuțiozitatea cu care locuitorii aleargă (și aleg) după obiecte pe care le pot îngrămădi în vitrinile de la parter și de la etaj.
Ești sigur că scrii despre oraș și fiindcă deseori îți arată pauperitatea în care o duci, e vorba de bani – desigur.
Pentru că un oraș nu va avea niciodată puterea să învingă inima unui om ca tine, un asemenea hutin și refuzat senectuții.

Piatra Neamț,
23 iulie 1980

Inedit aurel dumitrascuborcajurnal ineditPiatra Neamt

Post navigation

Previous post
Next post

Related Posts

Inedit

Inedit Aurel Dumitrașcu – Salcâmul

05/04/202205/04/2022

Nu cunosc copac mai încăpăţânat decât salcâmul. De ce? Pentru că am ocazia să-l URMĂRESC. La poartă avem mulți salcâmi. Puși de tata. Sunt tare frumoși, ca toți copacii care vor să ajungă la cer, ca toți copacii, în general. Și, spuneam, cresc. Dar în fiecare an (aproape) vin niște…

Read More
Inedit

INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Eram nebuni și inconștienți. Pentru că jocul era adevărata noastră virtute.“

24/10/2022

Marți, 5 sept. 1978   Sculare târzie. Soare. Muzică. Toată dimineața am recitit și transcris Pavese. Am învățat multe din Pavese. Şi-n primul rând din demnitatea însingurării, încrâncenarea celui care nu poate trăi fără scris, deșertăciunea vieții, frumusețea chinului privit pe zi însorită și pe ploaie mai ales. Ploaia –…

Read More
Inedit

INEDIT Aurel Dumitrașcu – „Cuie bătute pe cruce. Jurnal 1978“

27/10/202127/10/2021

În Arhiva „Aurel Dumitrașcu“, se păstrează, pe lângă numeroase manuscrise și dactilograme cuprinzând poemele, și o serie de jurnale inedite scrise pe caiete mari, studențești. Recuperarea acestora a fost pentru noi prioritară, mai ales că, din punct de vedere cronologic, vorbim de primele jurnale (perioada 1974 – 1978) ale poetului…

Read More

Aurel Dumitrascu

©2026 AUREL DUMITRAȘCU | WordPress Theme by SuperbThemes