Vineri, 20 ianuarie 1978
Școala. E nins totul.
Copiii sunt frumoși.
E rece afară.
Marie de la Roumanie e dulce. Se uită la mine. Râde. Ascultă. Și cred că se va face profesoară de franceză.
Vin acasă.
E prânzul despicat de soare. Însă, pe vale, e frig.
Albul îi purifică pe poeți. Frigul însă nu le convine.
Singur.
Încep să-i scriu Vioricăi.
Mă doboară un somn care nu știu de unde vine.
Vine Steluța. Acest mânz căruia-i cresc sânii. Îi arăt ceva la română.
Îi continui Vioricăi. I-am scris numai scrisori curate. Cu gândul purificat de cele mai bune gânduri.
Seara coboară.
Tai lemne și-s plictisit.
Nemulțumit.
Poate și comod…
Scriu. Câteva poeme mă mulțumesc oarecum.
Citesc volumul de poezii (ediție bilingvă) „Amoebă ori stea“ de Teresa Maria Moriglioni–Drăgan. În traducerea lui Aurel Rău. Cu o prefață „barocă“ de Eugen Barbu, copleșit de nostalgie. Poezie feminină. Plină de o tristețe în care revolta izbucnește des. Mi-au plăcut mult câteva poeme. Ca de exemplu acestea două:
„Gândul că și creierul meu
o să poate avea-ntr-o zi
conștiința de sine
a unui pachet de vată
e răul cel mai cumplit
ce mi-l face viața.“
*
„Doar cine nu gândeşte îndeajuns
poate avea idei
perfect limpezi“
(„Solo chi non pensa abbastanza
puo avere delle idee
completamente chiare“)
La TV apoi. Film italo-spaniol. Regia: Francesco Rosi. Produs prin 1957 – 1958. „Sfidarea“[1]. Cu afaceriști. O iubire pătimașă și cu final absurd, dramatic. Cu Rosanna Schiaffino în rolul principal (feminin). O frumusețe! O femeie excesiv de atrăgătoare.
Luna, învăluită în cețuri și mofturi, era-n mijlocul cerului. Neclară.
Valea era albă și plină de lumină.
Și o tăcere de plumb.
Mama dormea. Nu-i auzeam respirația. Puțini își pot închipui ce clipe poți trăi intrând într-o cameră în care știi că mama ta stă în pat. Că e bolnavă des. Că nu se aude niciun zgomot. Să-ți încordezi auzul să vezi dacă respiră. Să te temi că nu-i auzi respirația. Și-s neliniștit.
Mă voi duce din nou în bucătărie. Chiar dacă o trezesc, chiar dacă doarme. Cum sunt oamenii!! Nu seamănă cu nimic din ce mai este-n jur…
Mama respiră.
[1] „La Sfida“ – film artistic lansat în 1958.
