Skip to content
AUREL DUMITRAȘCU
AUREL DUMITRAȘCU

VIAȚA ȘI OPERA

  • Home
  • BIOGRAFIE
  • POEME ȘI PROZĂ
    • POEME
      • Inedite
      • Din antologii
    • PROZĂ
      • VOLBURICĂ
      • DE CE PRIMĂVERILE NU AU LIMBĂ
  • PUBLICISTICA
    • În „Ceahlăul“
    • În „Dialog“
    • Eseistică
      • Poveștile erotice ale lui Ion Creangă
      • Daniel Turcea sau magia esenţelor
      • Vasile Vlad sau cele 1001 de nopți ale exagerării
      • Generația fără îngeri
    • INTERVIURI
      • „Mizind pe impostori nu facem decît să spunem ceva despre… noi înșine.“
      • „Cei care vorbesc cel mai mult de conștiința că sunt scriitori sunt veleitarii.“
      • „Devenirea unora se oprește odată cu examenul de licență și schimbă biblioteca pe un restaurant.“
      • „Am plecat cu un gust amar, hotărât să nu mă mai întorc niciodată la așa ceva.“
      • „Un om al zilelor noastre nu este în «criză» de probleme indiferent în ce loc există!“
      • „Între cei aleși au apărut și destule «voci» de complezență, voci de umplutură care au încurcat și încărcat planuri editoriale“
      • Ultimul interviu
    • Traduceri
      • PAUL McCARTNEY: ,,Un cîntec poate schimba conștiințele“
      • Scrisoarea deținutului politic Vaclav Havel către Samuel Beckett
      • FRANCESCO ALBERONI – EROTISMUL
      • „James Clavell, valorați 5 milioane de dolari?“
      • Omar Sharif sau singurătatea seducătorului
    • Din manuscrise
      • „Însoțitorul“
      • Neooportunismul la pîrleaz
      • Eminescu
  • JURNAL ȘI CORESPONDENȚĂ
    • Jurnal
      • Carnete maro – Jurnal 1980
      • Carnete maro – Jurnal 1981
    • Corespondență
      • Către Nicolae Steinhardt
      • Către Eugen Barbu
      • Către Geo Dumitrescu
      • Către Mircea Sântimbreanu
      • Către Petre Stoica
      • Către Radu Florescu
      • Către Gheorghe Grigurcu
      • Către Nicolae Sava
      • Către Magda Cîrneci
      • Către Maria Anegroaie
      • Către Emilia Amariei
      • Aurel Dumitrașcu către Dana Pîntea: „Adrian poate că ar fi continuat să scrie ode dacă eu nu l-aș fi ridiculizat cu consecvență în acest sens, ani în șir!“
      • Către Elisabeta Vartic
      • Aurel Dumitrașcu către Adrian Alui Gheorghe: „Amneziile astea ale tale seamănă cu scuipatul!“
      • Către Sorin Roșca
      • Către Gheorghe Simon
      • Către Constantin Preda
      • Către Ion Simuț
      • Către Vasile Gogea
      • Către Emilian Galaicu-Păun
  • MANUSCRISE
  • AMINTIRI
    • D.R. Popescu
    • Radu Florescu
    • Constantin Acosmei
    • Mircea A. Diaconu
    • Ioana Revnic
    • Liviu Ioan Stoiciu
    • Gheorghe Grigurgu
    • Vasile Gogea
    • Radu Dobîndă
    • Dumitru Necșanu
    • Ioana Dinulescu
    • Radu Părpăuţă
    • Dana Pîntea
  • OPINII CRITICE
    • Iulian Costache
    • Nicolae Manolescu
    • Cezar Ivănescu
    • Constanța Buzea
    • Laurențiu Ulici
    • Romul Munteanu
    • Gheorghe Grigurcu
    • Radu G. Țeposu
    • Marin Mincu
    • Alex. Ștefănescu
    • Adrian Alui Gheorghe
    • Augustin Frățilă
    • Ion Zubașcu
    • Costin Tuchilă
    • Val Condurache
    • Niculae Stoian
    • Daniel Corbu
    • Pr. Constantin Necula
    • Clara Margineanu
    • Daniel Cristea Enache
    • Octavian Soviany
    • Mircea A. Diaconu
    • Vasile Spiridon
    • Florea Miu
    • Răzvan Voncu
    • Mircea Bârsilă
    • Antonio Patraș
    • Cristian Livescu
    • Constantin Butunoi
    • Nichita Danilov
    • Liviu Antonesei
    • Lector
    • Victor Felea
    • Gellu Dorian
  • MULTIMEDIA
    • Fotografii
    • Audio
    • Video
    • Arta plastica
    • Dedicatii
      • Oferite
      • Primite
  • VARIA
    • Audițiile muzicale
    • Lecturile
    • Corespondenții
  • TRANSLATED
    • English
    • Magyar
    • Italian
  • DESPRE PROIECT
  • CONTACT
AUREL DUMITRAȘCU
AUREL DUMITRAȘCU

VIAȚA ȘI OPERA

Aurel Dumitrașcu: „Le-ai reamintit că ești un mare încăpăţânat întrucât, dacă ar fi numai adormiți în țară, s-ar alege praful de toate.“

admin, 06/03/2023

Luni, 21 mai 1979

 

Zi caldă.
Ceartă. Te-ai certat cu madam Alexandroaie, mai bine zis cu țața Alexandroaie.
De fapt nu te-ai certat. Pentru că certurile adevărate sunt comprehensive, or ea se exprima ca o țață (nu e un semn al nulității) și tu în fața țațelor nu prea ai cuvinte, pur și simplu nici nu ai ce zice.
Dar în orice caz nu cazi în vulgaritate (alt fapt care vorbește despre cât bun simț are cineva).
Pentru că ea a spus la un moment dat că „se șterge la fund cu tine“, „că ești mai prost decât proștii“, etc. Dacă ar justifica prin ceva, ar fi de crezut poate, dar așa…
A spus că ești mai deștept ca ei, că te crezi mai deștept și i-ai spus că, într-adevăr, așa e, chiar dacă-aș ține cont numai de câteva realități: eu nu aș face niciodată o facultate ca ea, cu 5, eu nu citesc o carte la 10 ani, ca ea, eu nu voi vorbi niciodată o oră copiilor despre „polificare“ (în loc de „policalificare“) și nici nu voi scrie cu greșeli de ortografie, cum face ‘mneaei.

 

Ai sesizat din nou că singura ta vină e că știi prea multe, că mintea lor, „nemergând“ prea adânc, nu pot gândi deloc profund.
Poate că-s „profunzi“ numai în banalitatea lor.

 

„Cearta“ s-a iscat din cauză că le-a zis elevilor tăi că programul de activități e pus „de formă“ în clasă, că „ați făcut pe dracu“ activitățile, când, în fond, toate au fost făcute și nu tocmai de formă ci în mod serios. Copiii i-au spus, dar ea a continuat să vorbească jignitor despre ei, despre tine și despre activitățile puse.

 

Nu, nu e nicio diferență între ei și „institutorii“ din piesa cu același titlu a lui Otto Ernst.

 

Le-ai reamintit că ești un mare încăpăţânat întrucât, dacă ar fi numai adormiți în țară, s-ar alege praful de toate.
Și, pentru a-i deranja în vanitate, le-ai spus: „Lăsați timpul să spună ce sunteți voi și ce sunt eu din moment ce credeți că-s prea deștept!“

 

Dar ai fost toată ziua enervat.
Te durea capul.
Ai citit multă poezie dar nu ți-ai revenit.

 

Ți-e tare silă.
Dacă ai avea bani ai pleca mâine.
Nu-i suporți deloc și suferi că trebuie să depinzi de un lucru detestabil: banii.
Dar nu trebuie să te mai întorci în școala aceasta, nu, nu trebuie.
În caz de eșec, trebuie să pleci, să pleci undeva departe, cu orice risc…

 

Existența broaștelor din cancelarie îți face sânge rău.
Nu credeai niciodată că vei trăi zile printre oameni așa îngâmfaţi în ignoranța lor, așa plini de faptul că-s intelectuali (!) în fond fiind niște nulități spirituale.
Nu ai crezut că maturitatea poate fi așa de urâtă din cauza a ceea ce iubești mai mult: oamenii.
Păcat!
Mare păcat!

 

Suferințele spirituale sunt mai groaznice decât cele fizice.
Azi ești ca un nebun (da, ți-a zis că „ești un nebun“, că „ar trebui să fii dus într-un ospiciu“), plin de dureri prin cap și-n suflet.
Ignoranța și mitocănia – iată două lucruri care te exasperează la culme.
Poetul rămâne un „genus irritabile“…

 

Ai învățat mult.
La franceză.
Dar durerile de cap nu te-au lăsat.
Ba erau clipe când își puneau și pene la pălărie.

 

Ai citit poeme de Rimbaud.
Și „Hotelul Lunii“[1] de Gloria Alcorta.
O „impostură“ foarte plăcută.
De fapt, orice întâlnire cu literatura sud-americană e încântătoare.

 

„Poldark“[2] seara.
Un serial de o pașnică frumusețe.
Dramatismul e oarecum primitiv, dar tocmai de aceea credibil.
Și actorii sunt excelenți, după umila ta părere.
În rolul Delmezei, Anghaard Rees[3].

 

Bătea vânt.
Se lăsase seara.
Un vânt tare cald.
Te-ai dus afară, te-ai întins în iarbă și multe clipe ai ascultat pământul.
Era tare adânc totul.
O clipă parcă n-ai mai știut ce e viața și ce e moartea.

 

Ai mai învățat.
La română.

 

[1] Gloria Alcorta – „Hotelul Lunii și alte imposturi“, volum apărut în colecția „Meridiane“ a editurii „Univers“, București, 1970.
[2] „Poldark“ – serial britanic realizat între 1975 – 1977.
[3] Angharad Mary Rees (1944 – 2012) actriță britanică.

Inedit alexandroaieAngharad Reesaurel dumitrascuborcaGloria Alcortahotelul luniiineditjurnalpoldarkRimbaud

Post navigation

Previous post
Next post

Related Posts

Inedit

INEDIT AUREL DUMITRAȘCU: „Nu voi abdica pentru că nu pot!“

28/10/202228/10/2022

Joi, 7 decembrie 1978   Același frig turbat. Copiii nu s-au schimbat. Îi găsesc zi de zi la fel de frumoși, sau chiar mai frumoși. Doinița. O caut. Râd cu ea. Și cred că știe că țin mult la ea. Soarele nu poate îndulci frigul tăios. Muzică. Masă. Nicio pasăre….

Read More
Inedit

INEDIT Aurel Dumitrașcu – Ora de purificare

03/04/202203/04/2022

Minute în șir asculți ploaia, o privești. Este ora de purificare. Epifania. Picăturile acelea trec prin tine. Trec prin tine ca printr-un cer. Ora de purificare. Copacii mustesc, sunt un fel de copii care se trezesc, cu privirile umezite. Într-o vară de demult ai stat sub un tei cu tata….

Read More
Inedit

INEDIT Aurel Dumitrașcu către Dan David (3): „Într-o vreme în care se poartă basc ori nu se poartă nimic, mie mi-e dor de joben!“

27/03/2023

Borca, 20 iulie 1983   Bună, dragul meu! Știu că ești un om bun pentru că ești limbut. Și pentru că podul tău cu fân scârţâie uneori din toată cucuta pe care-o îmblânzeşti, numesc limbuția ta cântec. Bărbații îmi scriu în mod obișnuit puțin, ei vor cu orice preț să…

Read More

Aurel Dumitrascu

©2025 AUREL DUMITRAȘCU | WordPress Theme by SuperbThemes