Skip to content
AUREL DUMITRAȘCU
AUREL DUMITRAȘCU

VIAȚA ȘI OPERA

  • Home
  • BIOGRAFIE
  • POEME ȘI PROZĂ
    • POEME
      • Inedite
      • Din antologii
    • PROZĂ
      • VOLBURICĂ
      • DE CE PRIMĂVERILE NU AU LIMBĂ
  • PUBLICISTICA
    • În „Ceahlăul“
    • În „Dialog“
    • Eseistică
      • Poveștile erotice ale lui Ion Creangă
      • Daniel Turcea sau magia esenţelor
      • Vasile Vlad sau cele 1001 de nopți ale exagerării
      • Generația fără îngeri
    • INTERVIURI
      • „Mizind pe impostori nu facem decît să spunem ceva despre… noi înșine.“
      • „Cei care vorbesc cel mai mult de conștiința că sunt scriitori sunt veleitarii.“
      • „Devenirea unora se oprește odată cu examenul de licență și schimbă biblioteca pe un restaurant.“
      • „Am plecat cu un gust amar, hotărât să nu mă mai întorc niciodată la așa ceva.“
      • „Un om al zilelor noastre nu este în «criză» de probleme indiferent în ce loc există!“
      • „Între cei aleși au apărut și destule «voci» de complezență, voci de umplutură care au încurcat și încărcat planuri editoriale“
      • Ultimul interviu
    • Traduceri
      • PAUL McCARTNEY: ,,Un cîntec poate schimba conștiințele“
      • Scrisoarea deținutului politic Vaclav Havel către Samuel Beckett
      • FRANCESCO ALBERONI – EROTISMUL
      • „James Clavell, valorați 5 milioane de dolari?“
      • Omar Sharif sau singurătatea seducătorului
    • Din manuscrise
      • „Însoțitorul“
      • Neooportunismul la pîrleaz
      • Eminescu
  • JURNAL ȘI CORESPONDENȚĂ
    • Jurnal
      • Carnete maro – Jurnal 1980
      • Carnete maro – Jurnal 1981
    • Corespondență
      • Către Nicolae Steinhardt
      • Către Eugen Barbu
      • Către Geo Dumitrescu
      • Către Mircea Sântimbreanu
      • Către Petre Stoica
      • Către Radu Florescu
      • Către Gheorghe Grigurcu
      • Către Nicolae Sava
      • Către Magda Cîrneci
      • Către Maria Anegroaie
      • Către Emilia Amariei
      • Aurel Dumitrașcu către Dana Pîntea: „Adrian poate că ar fi continuat să scrie ode dacă eu nu l-aș fi ridiculizat cu consecvență în acest sens, ani în șir!“
      • Către Elisabeta Vartic
      • Aurel Dumitrașcu către Adrian Alui Gheorghe: „Amneziile astea ale tale seamănă cu scuipatul!“
      • Către Sorin Roșca
      • Către Gheorghe Simon
      • Către Constantin Preda
      • Către Ion Simuț
      • Către Vasile Gogea
      • Către Emilian Galaicu-Păun
  • MANUSCRISE
  • AMINTIRI
    • D.R. Popescu
    • Radu Florescu
    • Constantin Acosmei
    • Mircea A. Diaconu
    • Ioana Revnic
    • Liviu Ioan Stoiciu
    • Gheorghe Grigurgu
    • Vasile Gogea
    • Radu Dobîndă
    • Dumitru Necșanu
    • Ioana Dinulescu
    • Radu Părpăuţă
    • Dana Pîntea
  • OPINII CRITICE
    • Iulian Costache
    • Nicolae Manolescu
    • Cezar Ivănescu
    • Constanța Buzea
    • Laurențiu Ulici
    • Romul Munteanu
    • Gheorghe Grigurcu
    • Radu G. Țeposu
    • Marin Mincu
    • Alex. Ștefănescu
    • Adrian Alui Gheorghe
    • Augustin Frățilă
    • Ion Zubașcu
    • Costin Tuchilă
    • Val Condurache
    • Niculae Stoian
    • Daniel Corbu
    • Pr. Constantin Necula
    • Clara Margineanu
    • Daniel Cristea Enache
    • Octavian Soviany
    • Mircea A. Diaconu
    • Vasile Spiridon
    • Florea Miu
    • Răzvan Voncu
    • Mircea Bârsilă
    • Antonio Patraș
    • Cristian Livescu
    • Constantin Butunoi
    • Nichita Danilov
    • Liviu Antonesei
    • Lector
    • Victor Felea
    • Gellu Dorian
  • MULTIMEDIA
    • Fotografii
    • Audio
    • Video
    • Arta plastica
    • Dedicatii
      • Oferite
      • Primite
  • VARIA
    • Audițiile muzicale
    • Lecturile
    • Corespondenții
  • TRANSLATED
    • English
    • Magyar
    • Italian
  • DESPRE PROIECT
  • CONTACT
AUREL DUMITRAȘCU
AUREL DUMITRAȘCU

VIAȚA ȘI OPERA

Aurel Dumitrașcu: „Copiii ți-au umplut pieptul cu mărțișoare. Erai frumos cu ei.“

admin, 01/03/202301/03/2023

Joi 1 martie 1979

 

Tu crezi c-a venit primăvara. Chiar dacă va mai fi frig.
Copiii ți-au umplut pieptul cu mărțișoare. Erai frumos cu ei.
Ai avut o mică ceartă cu directorul.
Ți-a reproșat că fetele stau afară și nu fac nimic la sport.
Te-a enervat. Nu-ți dă o minge, nu-ți dă o saltea, dar îl deranjează dacă puștii se bat cu zăpadă într-o oră, fără prezența ta între ei. În timp ce el nu dă niciodată pe la orele lui de sport, copiii tăind lemne sau cerându-ţi ție o minge etc.
Tu știi că ei cred c-o faci pe deșteptul, limbajul tău normal, ideile tale normale (venind din cultură) nu le pricep și nu le acceptă pentru că deseori nu au mai auzit de ceea ce afirmi tu. Prostia lor îi deranjează atât de mult încât ei cred că inteligența ta e de vină. Ți-e tot mai milă de ei. Și silă. Ai vrea să pleci, să nu mai auzi de ei. E suficient să-i privești, să-i auzi o singură dată cum vorbesc despre alții pentru a ști că-n lipsa ta își dau tot felul de păreri despre tine. Nu trebuie să mai stai aici. În cazul unei nereușite în vară, trebuie să-ți cauți în altă parte de lucru. Altfel ești un condamnat. Ai reușit, anul acesta, să eviți orice discuții savante cu ei.
Nu trebuie să mai joci table deloc acolo.
Și să stai cât mai mult posibil afară, cu copiii.
Copiii nu te mint. Pentru că sunt frumoși.

 

Doinița Țăranu te-a chemat și ți-a pus un mărțișor în piept. Era ca un ghiocel.
Coman Luminița, din clasa ta, a împlinit 12 ani. I-ai spus „La mulți ani!“ și i-ai oferit o cutie cu bomboane de ciocolată.

 

Afară e mai cald.
Oh, de-ar ține tot așa!
Preferi drumuri cu noroi decât frig.

 

La prânz te doare capul puțin.
Poate îți va trece.
„Trebuie să nu cedezi!“ – îți spui.
Dar faci tot „ad libitum“.

 

Seara pleci de acasă.
După ce ai citit „Ramuri“.
Și cuvintele cu „iubiri și sărutări“ ale Mariei.
Și Ilenuca Manoliu îți trimite un mărțișor frumos, însoțit de cuvinte.
Mulțumesc, fete dragi! – spui.
Primăvara ta începe și prin ele.

 

Treci pe la Iolanda.
Te plimbi cu ea.
Vorbiți.
Despre literatură, desigur.

 

Îți iei „Amfiteatru“ și „Filatelia“.
Casa.
Un om nostim (Dumitru, tatăl lui Dumitru Dumitriu, colegul din școala generală) îți taie lemnele cu drujba.
Te amuză ce-ți spune.
Și seara.
Cu muzică grecească.
Cu revistele citite în întregime.
Cu dureri în ochi.

 

Dorești să-i scrii lui Angie B., dar te-a răvășit așa mult epistola ei că nu poți începe.
Și amâni.

 

Citești în „Amfiteatru“ (prezentat de Constanța Buzea) poeme de Liviu Ioan Stoiciu.
Și-ți plac.
Îl cunoști.
L-ai văzut la „Modern Club“.
Ai și vorbit cu el puțin.
Stătea liniștit, n-a luat cuvântul.
Era un poet.
Nu semăna cu ceilalți „mari poeți“ de acolo.
El era poet doar.

 

Citești „Renunțarea“[1] până… renunți.
Din cauza ochilor.
Mai ai vreo 60 de pagini.

 

[1] Probabil „Renunțarea“, roman de Michel Butor, apărut în colecția „Meridiane“, Editura pentru literatură universală, București, 1966.

Inedit amfiteatruaurel dumitrascuconstanta buzeafilateliajurnallisliviu ioan stoiciumartisoaremartisormichel butorramuri

Post navigation

Previous post
Next post

Related Posts

Inedit

INEDIT AUREL DUMITRAȘCU – CA SĂ NU PLECE MAMA

09/11/2021

– Ca să nu plece mama Nicăieri (voi nu vă iubiți mamele? nu-i scrieți poeme și-n somn? nu vă mirați de ce fac eu în camera-mi rece!) am așezat toate albumele de familie lângă uși, nu are unde să mai plece, se-ntâlneşte cu toți la intrare îi invită-n camera noastră…

Read More
Inedit

JURNAL INEDIT Aurel Dumitrașcu – „Dumitru Ana – un român exemplar“

03/01/202203/01/2022

La prânz ai venit acasă. Grăbit. Era frig. Mama ți-a spus fără lacrimi: „A murit Dumitru!“. Te-ai așezat pe un scaun, nu uimit, te așteptai, dar parcă se prăbușise ceva în tine, ceva dureros. Ai tăcut. Mult. Minute în șir. Mama vorbea. Vorbea tristă. Zicea că-i frică să nu se…

Read More
Inedit

INEDIT AUREL DUMITRAȘCU – PURDICA

07/07/2022

Numai bruma și-o amintea. Îi fusese cald. În jur mirosea a mucegai. Un șoricel trecea printre două pietre pe care erau urme de bălegar. – Aseară am fost singură. Se întinse din nou pe coceni. Le simți răceala și dori să pipăie ţărâna. Ochii i se afundau într-un acoperiș șubred,…

Read More

Aurel Dumitrascu

©2025 AUREL DUMITRAȘCU | WordPress Theme by SuperbThemes