INEDIT Constantin Preda către Aurel Dumitrașcu: „Dacă ajungi la Iași lovește-l cu o floare peste gură pe Emil Brumaru!“ admin, 23/07/2022 Îți jur pe eșarfa mea peticită că… Zici tu că pădurea începe la două sute de metri de stiloul tău și-ai să te-ntorci târziu cu o pădureancă să-i traduci pasajele religioase ale d-lui Cioran. Și mai zici ceva de Elton John și Octavian Paler. Mai ai pe deasupra și un petic de pus la bluejeans. Curată metaforă! (a se citi: curată fericire!) Ce minunat trebuie să fie acolo în sihăstria ta! Toate deturnările (în absurd), zgomotele, exploziile ajung la tine filtrate. Mi te închipui stând zile întregi și aşteptând să-ți bată careva în poartă. Cred că ai acolo cu tine și o lunetă. Primești cine știe ce mesaje interplanetare. Sigur că m-a bucurat epistola ta. Vădește o distinsă eleganță a rostirii, de asemenea și trimiterile tale pline de entuziasm, la autorii dragi. O să-i transmit, cu siguranță, lui Patrel Berceanu cele dorite. Dar iarăși revin la condiția ta de viață. După cum vezi Aprilie se va rupe-ntr-un sărut. A dat colțul ierbii și trebuie să fie mirific pe acolo. Pocnesc sau vor începe să pocnească molatic (nu florile răului) brânduşele. Aurel Dumitrașcu! Îți jur pe eșarfa mea peticită că a venit primăvara. Sărută-i Tudoriței glezna și consideră că ți-ai îndeplinit toate profețiile (politice). Asta amintește într-o oarecare măsură de blândul Nichitușa. Fac ce fac și mă duce gândul la mărgelele de sticlă ale fragedului și prietenului drag Arthur Rimbaud. Dar răzvrătit cum sunt uneori debitez și enormități copleşitoare. Dacă ajungi la Iași lovește-l cu o floare peste gură pe Emil Brumaru din partea mea. Spune-i, te rog, lui Radu Florescu cu nu am avut timp să-i scriu. Am avut 1001 de necazuri. Însă nu îi voi rămâne dator. Adică am să-i răspund cât mai repede cu putință. Roagă-l pe Daniel Corbu să-mi trimită și mie cartea! Cu dragoste, nebunie, muguri, brânduşe și zvonuri de primăvară. Constantin Preda Craiova Inedit aurel dumitrascuconstantin predacraiovaemil brumaruiasiineditnichita stanescupatrel berceanutudoritatudorita gavriltudorita rusu
Inedit Inedit Aurel Dumitrașcu – Un drum (2) 28/04/2022 Gura Humorului. În ziua de 23 august, ți se pare un oraș străin și rău. Doi soldați beți se agață de un tânăr și acesta din urmă se apără lovindu-i până la însângerare fețele și prostia. Oamenii privesc de parcă s-ar gândi cum cad frunzele. Piața e verde și roșie… Read More
Inedit Inedit Aurel Dumitrașcu: „Întuneric există și-n lumină. Câtă amăgire!“ 29/07/2023 Joi, 15 decembrie 1977 A nins. Noaptea a nins. Și ninge și-n pleoapele dimineții. E așa frumos! Mă duc la școală. Sunt de serviciu. Joyce. Trei ore. Citesc. Copiii mi-s înnebunitor de dragi. Și Marie e atât de dulce! Sora ei o păpușă de vis. E-n clasa-ntâi. Și ochii copiilor… Read More
Inedit Inedit Aurel Dumitrașcu – Un drum (3) 29/04/202229/04/2022 Te-ai trezit în lumină. Parcă venise prea repede dimineața. Visaseşi o curte în care Bruegel mulgea o vacă. Și mai visaseşi și buricul Tudoriței (l-ai văzut într-o duminică, întâmplător, când se întinsese după o carte și i se ridicase puloverul; nu știi de ce ți-l tot amintești!?). În jurul orei… Read More