Îți jur pe eșarfa mea peticită că… Zici tu că pădurea începe la două sute de metri de stiloul tău și-ai să te-ntorci târziu cu […]
INEDIT AUREL DUMITRAȘCU – PURDICA
Numai bruma și-o amintea. Îi fusese cald. În jur mirosea a mucegai. Un șoricel trecea printre două pietre pe care erau urme de bălegar. – […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu: „Sunt mai fericit decât Marcel Blecher!“
Sunt mai fericit decât Marcel Blecher. Eu nu trebuie să mă duc la Berck. Și nici să stau imobilizat pe spate. Mi-a rămas mâna dreaptă. […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu – „Cuie bătute pe cruce. Jurnal 1970 – 1982“ (4): „N-am să părăsesc planeta, mamă!“
3 noiembrie ‘82 (dimineața, între 3 și 4) Toate nopțile tale în care ți-e teamă de tine, în care nimic nu reușește să te […]
Inedit Aurel Dumitrașcu – Scrisori către Ioana (3): „Munții aceștia vor ști mereu să apere tot ce am imaculat, chiar dacă voi pleca!“
Borca, 21 oct. 1980 Bună seara, Ioana! Încerc să mă adun! Prin tine! Știi, mi-era frică de ceva: că n-o să-mi scrii. Dar îmi […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu – Scrisori către Bobocilă: „Dumnezeu spune că nu sunt vinovat!“
Spitalul Fundeni, 19 aprilie 1989 Paia, Aș vrea să pot scrie cândva despre după-amiezile mizerabile din spitale. Un spleen cu totul special pe […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu – Scrisori către Prințesă (3): „Ca să pot rămâne bun, este necesar să fiu intolerant cu proștii“
19 octombrie 1987 Minune dulce, De vreo două ore tot scriu și rescriu un poem de care nu-s mulțumit, deși am sentimentul că […]
INEDIT Aurel Dumitrașcu către Sorin Grecu: „Trebuie să fim lucizi întotdeauna, chiar și când suntem mângâiaţi!“
BORCA, 13 ian. 1981 Te salut, Sorine! Tocmai m-am întors de la București! Și tocmai am primit cuvintele tale! Am plecat în 1980. Cu […]
Tudorița Rusu în dialog cu Fabian Anton: „La Aurel era ca la Mecca, venea puhoi de lume!“ (3)
– Și atunci, te voi întreba direct, fiindcă în definitiv acesta este și scopul acestui interviu, să spunem lucrurile exact aşa cum s-au petrecut, te […]
Tudorița Rusu în dialog cu Fabian Anton: „Doar noi am plecat de lângă el. Aurel a rămas mereu!“ (2)
– Știu ce am simțit când am ajuns eu însumi în casa lui de la Sabasa… Totul părea ca într-o vrajă, de parcă pășeai într-un […]